Preşedintele Comitetului Permanent al Medicilor Europeni (CPME), dr. Katrin Fjeldsted a declarat că învestiţiile în sănătate nu trebuie privite ca nişte cheltuieli, ci ca singurul mod de a progresa.
"Toate ţările membre UE trebuie să aibă în vedere situaţia doctorilor ca să poată avea un servicu medical foarte bun. Sunt restricţii financiare în multe din ţările UE.
Investind în sănătate şi în alte sectoare ca educaţia, ne va ajuta să ne îndreptăm către viitor. Sunt foarte importante politicile de sănătate şi asta este valabil şi la nivel european. De aceea, atât noi cât şi Comisia Europeană, care a arătat foarte clar acest lucru, calea de urmat este, întrucât sectorul de sănătate este al treilea sector ca importanţă din UE, de aceea investiţiile în sănătate nu trebuie privite ca nişte cheltuieli, trebuie privite ca singurul mod de a progresa pentru comunităţile noastre", a afirmat Katrin Fjeldsted, într-o conferinţă de presă.
Ea a subliniat că mesajul CPME este să se aibă grijă de medici pentru a avea un sistem de sănătate mai sănătos.
La rândul său, fostul preşedinte al CPME, dr. Konstanty Radziwill, a subliniat că fără suficiente resurse este imposibil să ai un sistem de îngrijire a sănătăţii funcţional.
"Când ne gândim la viitorul îngrijirii sănătăţii sunt două teme importante care trebuie menţionate. Fără suficiente resurse este imposibil să ai un sistem de îngrijire a sănătăţii funcţional. Ştiu că cifra pe care o să o menţionez este o problemă în România, când ne gândim la cheltuielile pentru sănătate 6% din PIB este o cifră minimă. Uneori în ţările occidentale, în Europa de vest, acest procent ajunge până la 10% din PIB. Sănătatea trebuie să fie o prioritate şi pentru politicieni", a spus Konstanty Radziwill.
Acesta a explicat în Polonia în 2004 doctorii emigrau în Europa de Vest cu miile, dar au reuşit să oprească emigrarea doctorilor într-un mod foarte simplu - li s-au asigurat condiţii mai bune de lucru şi salarii mai bune. "Îmbunătăţirea şi salvarea sistemului medical din România se poate baza pe condiţii mai bune de lucru şi salarii mai bune, dar şi pe autonomia medicilor. Colegiul Medicilor din România trebuie să fie un partener implicat activ în luarea acestor decizii. Fără acest dialog plin de respect nu se poate găsi o soluţie viabilă", a conchis Konstanty Radziwill.
Pe de altă parte, Vasile Cepoi, consilierul de stat al primului-ministru Victor Ponta, a afirmat că şeful Guvernului este preocupat de problema sistemului de îngrijiri de sănătate şi solicită ca tehnocraţii şi autorităţile centrale să găsească soluţii pentru integrarea sistemului de îngrijiri de sănătate în sistemul de sănătate.
"La ora actuală autorităţile centrale din sănătate lucrează la acte normative care să încerce să regleze şi să ducă la atingerea celor două mari obiective a oricărui sistem de îngrijire de sănătate, controlul mai bun al cheltuielilor şi îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate a populaţiei", a spus Vasile Cepoi.
În context, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, a declarat că acum doi ani în spitalele româneşti erau 20.400 de medici care lucrau în cele 480 de spitale româneşti. "Ieri erau 14.500 de medici care mai lucrează în spitalele de stat. Nu au plecat toţi în străinătate, unii au trecut în spitale private cu normă întreagă. La chirurgie cardiovasculară avem 85 de medici în toată România, la radioterapie - 46 de medici specialişti, anestezie, terapie intensivă - 632. Sunt domenii vitale", a spus prof. dr Vasile Astărăstoae.
Comitetul Permanent al Medicilor Europeni cuprinde organizaţiile profesionale ale medicilor din întreaga Europa.
Sursa: AGERPRES
