Profesorul universitar dr. Ioan Coman, directorul Clinicii de Urologie a Spitalului Municipal din Cluj-Napoca, susţine că tinerii medici valoroşi vor rămâne în ţară dacă universităţile şi şefii de clinici le vor oferi şanse reale de afirmare profesională.
Într-un interviu acordat AGERPRES, prestigiosul medic clujean a adresat un mesaj colegilor săi, care se află la conducerea unor mari clinici, să gestioneze cu înţelepciune relaţiile cu viitorii medici. În opinia profesorului universitar, nu atât interesul financiar este cel care îi determină pe tinerii medici să plece din România, cât opreliştile în afirmarea capacităţii lor profesionale.
"Eu îi înţeleg pe tineri: la 25-30 de ani doreşti să devii cel mai bun şi dacă nu ai acasă această şansă, încerci să o găseşti în altă parte. Din păcate sunt destule colective în care acest aspect este deranjant pentru tinerii medici. Eu am făcut eforturi disperate să îmi ţin lângă mine tinerii colaboratori din specialitatea mea şi pe cei din alte colective. M-am străduit mult să reţin acasă, la Cluj-Napoca şi în ţară, urologi foarte bine pregătiţi", afirmă renumitul profesor.
Medicii, plătiți după criterii de competență și performanță.
AGERPRES: Patologia oncologică este mai frecventă în ultima vreme? Au venit la dumneavoastră mai multe persoane cu cancer în fază incipientă sau avansată?
Ioan Coman: Tehnicile de depistare a afecţiunilor oncologice s-au perfecţionat mereu, concomitent cu roboţii şi instrumentarul chirurgical. Tumorile se pot depista acum în faze incipiente, imagistic, ecografic. Ne aliniem la standardele europene. Şi în România tot mai mulţi pacienţi cu cancer sunt depistaţi în faza precoce a bolii. Este important ca ei să ştie că putem oferi şanse mari de a învinge în lupta cu cancerul, şi nu doar o ameliorare a suferinţelor, cum se întâmplă în cazurile cu metastaze, când pentru pacient nu mai există soluţii reale, iar medicul poate doar să amelioreze suferinţa finală. Dar în cancerele incipiente există şanse enorme de vindecare, prin tehnici tot mai mult minim invazive, precum terapiile chirurgicale cu robotul Da Vinci, cu ultrasunete, iar în cancerul prostatic prin terapia HIFU (High-intensity focused ultrasound, ablaţia tumorii prostatice cu ultrasunete, n.r.), aplicată cu succes şi în cancerul renal depistat precoce. HIFU este o metodă non-invazivă, de mare precizie şi eficienţă, fără expunerea pacientului la radiaţii. Cancerul renal este tratat cu unde de radiofrecvenţă în fază incipientă, iar rinichiul rămâne intact, chiar dacă tumoarea are până la patru centimetri. Tumorile pot fi "topite", ca să mă exprim astfel, cu unde de radiofrecvenţă, sau laparoscopic.
Faţă de acum trei decenii, când un pacient cu cancer era în afara posibilităţilor noastre de a fi ajutat substanţial, azi lucrurile sunt total diferite. În trecut, persoanele bolnave de cancer erau îngrozite, pentru că ştiau că urmează suferinţa finală. Erau momente tensionante şi pentru bolnav, şi pentru medic. Azi putem spune cu mult mai uşor unui pacient că are cancer, liniştindu-l, în situaţia în care boala este depistată precoce, pentru că există şanse reale de vindecare. Eu le cer mereu pacienţilor mei să vadă partea plină a paharului, nu pe cea goală, atunci când cancerul este în fază incipientă, neagresiv, şi cu un prognostic încurajator. În formele incipiente, pot fi oferite alternative reale de vindecare. Şi discursul cu pacienţii s-a schimbat. Suntem mai direcţi, mai tranşanţi, tocmai pentru a-i mobiliza la maximum, să nu abandoneze lupta. Cu posibilităţile pe care le avem azi la dispoziţie, suntem îndreptăţiţi să considerăm cancerul ca pe orice boală cronică. Şansele de supravieţuire ale unui om afectat de cancer sunt azi considerabile.
AGERPRES: Şcoala de urologie creată de dumneavoastră, apoi parteneriatul cu Institutul European Oncologic din Milano (Italia) au deschis perspective excepţionale în activitatea medicală de la Cluj-Napoca. Pregătiţi o nouă reuniune ştiinţifică de talie internaţională, care se va desfăşura în luna septembrie, la Clinica de Urologie a Spitalului Clinic Municipal.
Ioan Coman: Am organizat în 2009 primul simpozion cu tema "Progrese în uro-oncologie", cu ocazia primei intervenţii cu robotul Da Vinci în Spitalul Municipal din Cluj-Napoca. Am avut şansa unei colaborări de excepţie cu colectivul de urologi de la Institutul European Oncologic din Milano, cu prof. univ. dr. Ottavio De Cobelli şi absolventul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Cluj, prof. univ. dr. Victor Matei Deliu, care păstrează o plăcută amintire instituţiei clujene de învăţământ superior medical, a apreciat ce a învăţat pe parcursul studenţiei de la maeştrii săi şi a considerat că este nevoie să ofere Clujului ceea ce a primit pe parcursul studiilor sale universitare. El este un exemplu pentru foarte mulţi medici români care lucrează peste hotare, care nu au uitat de unde au plecat şi revin la Cluj-Napoca pentru a-şi aduce un consistent aport ştiinţific, sau pentru a facilita schimburi de experienţă pentru tinerii medici rezidenţi clujeni. Sunt plecaţi din ţară, dar inima le rămâne acasă...
AGERPRES: Sunt tot mai mulţi tinerii medici care aleg să lucreze într-o clinică din străinătate. Cum apreciaţi acest exod al tinerilor, în calitate de prorector didactic al UMF din Cluj-Napoca, dar şi ca personalitate a lumii medicale care a reuşit să coaguleze în jurul său o echipă de medici tineri, deja cunoscuţi pentru profesionalismul lor?
Ioan Coman: Nu trebuie să privim ca o mare pedeapsă faptul că ne pleacă doctorii din ţară. Dar dacă le oferim acasă şanse de afirmare profesională, ei rămân să lucreze în unităţi sanitare din ţară, chiar cu salarii foarte mici, iar dacă nu, pleacă în străinătate. În acele colective în care profesorii nu sunt generoşi cu probatorii lor, rezidentul sau tânărul specialist trebuie să îşi găsească o cale de a supravieţui şi alege, în final, munca peste hotare. Dar nici unul dintre ei nu o face cu inima deschisă. Adresez un mesaj pentru şefii de clinici şi pentru universităţile din România să supravegheze puţin acest fenomen şi să promoveze acei dascăli care au făcut o artă din practicarea medicinei şi care ştiu să gestioneze relaţiile cu viitorii medici.
Laszlo Andor: Medicii trebuie plătiţi mai bine pentru a nu pleca în străinătate.
Tinerii valoroşi rămân în ţară dacă profesorii şi şefii de clinici le creează şansa de a lucra, de a se valida profesional. Interesul financiar este minor pentru cei ce pleacă, în schimb interesul pentru afirmarea capacităţii profesionale este major. Eu îi înţeleg pe tineri: la 25-30 de ani doreşti să devii cel mai bun şi dacă nu ai acasă această şansă, încerci să o găseşti în altă parte. Din păcate sunt destule colective în care acest aspect este deranjant pentru tinerii medici. Eu am făcut eforturi disperate să îmi ţin lângă mine tinerii colaboratori din specialitatea mea şi pe cei din alte colective. M-am străduit mult să reţin, acasă, la Cluj-Napoca şi în ţară, urologi foarte bine pregătiţi. Le-am oferit şansa de a lucra atât în clinici de stat cât şi în mediul medical privat, pentru a-şi putea completa veniturile. Cei mai mulţi dintre ei au fost peste hotare, la multe schimburi de experienţă, dar văzând că pot să lucreze alături de mine, au rămas acasă. Majoritatea dintre ei au un loc de muncă la Cluj-Napoca. Sunt valoroşi urologi şi vor prelua responsabilităţile noastre, în câţiva ani de zile. Am liniştea că am făcut ceva trainic pentru viaţa medicală a Clujului.
AGERPRES: Discipolii dumneavoastră vor participa, cu lucrări ştiinţifice, şi la reuniunea internaţională care se va desfăşura în luna septembrie la Cluj-Napoca, organizată sub coordonarea dumneavoastră, în parteneriat cu Asociaţia Română de Urologie, Institutul European de Oncologie din Milano şi Spitalul Clinic Municipal.
Ioan Coman: Reuniunea se va desfăşura între 26 şi 28 septembrie. Este cea de-a patra ediţie a manifestării "Progrese în uro-oncologie". Vin acasă, la această reuniune, şi câţiva dintre foştii mei colaboratori, care lucrează în mari clinici din Europa, precum prof. univ. dr. Deliu Victor Matei din Italia, şi prof. univ. dr. Radu Coţa din Germania. Ca şi în anii trecuţi, programul va include atât prezentări ştiinţifice cât şi demonstraţii live din sala de operaţii. În fiecare dimineaţă vor fi transmise mai multe operaţii din blocul operator, pe un mare ecran, în sala de conferinţe, care vor fi urmărite de tineri medici rezidenţi. Vor fi atât intervenţii chirurgicale cu robotul Da Vinci, cât şi cu HIFU, cu ultrasunete, în cancerul prostatic, terapia cu radiofrecvenţă în cancerul renal, ureteroscopii flexibile - un nou domeniu, prin care se pot depista tumori precoce de tract urinar sau calculi renali, care pot fi rezolvate fără intervenţii chirurgicale pe rinichi.
AGERPRES: Clinica pe care o conduceţi a găsit surse de finanţare suplimentare pentru derularea în bune condiţii a intervenţiilor chirurgicale robotice. Sunteţi şi un exemplu de bună gospodărire a activităţii clinicii. Reuşiţi să menţineţi standardele europene chiar şi în condiţiile unei subfinanţări a sistemului sanitar?
Ioan Coman: Este foarte greu să susţii un program de robotizare a serviciului tău în condiţiile în care la nivel naţional nu s-au alocat sumele necesare derulării lui. Interesul pacienţilor de a se interveni cu robotul Da Vinci în tratamentul afecţiunilor de care suferă este mare. Pacienţii sunt din ce în ce mai bine informaţi, sunt la curent cu tot ceea ce se întâmplă peste hotare, şi vin la Cluj-Napoca pentru intervenţii cu robotul Da Vinci. În această situaţie suntem obligaţi să găsim modalităţile pentru a-i ajuta. Dacă nu ne sprijină în totalitate sistemul sanitar din România, noi am găsit şi modalităţi de sponsorizare. Programul de chirurgie robotică cu Da Vinci continuă la Cluj-Napoca. Este cam singurul din ţară care supravieţuieşte la ora actuală, dar în condiţii nu uşoare.
AGERPRES: Multiplele responsabilităţi scurtează mereu din timpul de odihnă de care s-ar putea bucura un medic specialist care şi-a asumat şi dificile sarcini administrative. De mâine veţi fi în concediu, pentru a vă reface forţele, după o muncă asiduă. Dumneavoastră sunteţi la propriu un robot, chiar unul Da Vinci, în activitate permanentă.
Ioan Coman: Mă cam identific cu robotul Da Vinci şi sunt fericit că pot să ofer pacienţilor soluţii de vindecare minim invazive şi siguranţă oncologică post-operator. Acest lucru mă face să rezist fizic, precum şi în faţa sistemului sanitar de la noi, din ce în ce mai deficitar. Am demarat în 2009 intervenţiile robotice în patologia urologică. Sunt aproape 4 ani de când am realizat, la Spitalul Clinic Municipal, prima protectomie radicală robotică, urmată de alte tehnici chirurgicale moderne. La ora actuală, acoperim cu robotul Da Vinci întreaga patologie urologică abordată în acest mod în întreaga lume. Nu numai pentru cancerul de prostată, unde robotul are principalele indicaţii dar şi pentru patologia renală, malformaţiile căilor urinare, glanda suprarenală, vezica urinară, tumorile testiculare, etc. Aceste experienţe le-am fructificat de-a lungul anilor, cu ocazia congreselor de urologie naţionale şi europene şi a simpozioanelor de uro-oncologie pe care le organizăm anual la Cluj-Napoca.
În ceea ce priveşte concediul de odihnă, l-am redus la cinci zile în acest an. Mă voi retrage undeva, cu mine însumi, să îmi ordonez gândurile şi să îmi încarc puţin bateria. Mă voi reîntoarce în clinică pentru a pregăti, cu echipa mea mereu harnică, simpozionul de oncologie internaţional de care v-am vorbit.
Sursa: AGERPRES
