Un nou sistem de plată a medicilor se află în lucru la Ministerul Sănătății, a declarat ministrul Eugen Nicolăescu. Printre criteriile fundamentale după care vor fi remunerați medicii se numără competența și performanța cadrelor medicale.

Prezent la lansarea campaniei „De profesie: medic în România”, ministrul Sănătății Eugen Nicolăescu a declarat că: „Un asemenea proiect de lege este astăzi într-o fază mai avansată, avem deja un draft şi urmează informal să discutăm asupra lui. Probabil la sfârşitul lunii mai-începutul lunii iunie va fi gata forma finală şi apoi să fie supusă dezbaterii publice”.

Medicii trebuie încurajați

Ministrul este de părere că, pentru a combate exodul medicilor, aceștia trebuie încurajaţi, trebuie sprijiniţi de societate. „Ne putem mândri cu şcoala românească de medicină, cu medicii români care fac minuni în spital, în ciuda tuturor problemelor sistemului de sănătate din ultimii ani. Medicii trebuie încurajaţi, trebuie sprijiniţi de societate, merită din plin tot respectul nostru, al pacienţilor şi al cetăţenilor simpli. Ca ministru al Sănătăţii şi ca economist sunt de părere că banii investiţi în sănătate nu sunt doar cheltuieli, ci sunt investiţii în capitalul uman şi în acelaşi timp în viitorul României. Din punct de vedere economic, consecinţa migraţiei forţei de muncă, mai ales în cazul cadrelor medicale, este pentru ţara exportatoare o reducere a potenţialului de creştere economică pe termen mediu şi lung. Suntem în discuţii pentru o decizie extraordinar de importantă pentru România, şi anume să ducem în subordinea universităţilor spitalele clinice, astfel încât acolo să se desfăşoare un proces integrat între pregătire, muncă şi realizarea actului medical. Cred că în câţiva ani un asemenea proces se va vedea atât în îmbunătăţirea modului în care se realizează serviciile medicale pentru pacienţi, cât şi în creşterea încrederii şi satisfacţiei medicilor în sistemul sanitar românesc”, a adăugat Nicolăescu.

Citește mai mult despre declarația ministrului Sănătații.

Exodul medicilor

La rândul său, prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, și-a exprimat opinia că lipsa personalului calificat este una reală şi atinge buna funcţionare a sistemului de sănătate. În spitalele judeţene, schema de personal nu acoperă necesarul de medici, iar la concursurile organizate nu s-au înscris candidaţi.

„Din punctul meu de vedere, în acest moment, în corpul profesional medical este un fel de revoltă faţă de modalitatea în care sunt trataţi, faţă de lipsa de respect şi faţă de lipsa de încredere pe care o are societatea în pregătirea lor şi se duc acolo unde există respect, încredere, carieră profesională, care nu depinde deloc de factorul politic, ci numai de organismul profesional, şi sunt plătiţi la valoarea socială a muncii. Nimeni nu a cerut în România să fie plătit un medic ca în Marea Britanie sau în Franţa. Suntem oameni raţionali, care înţeleg dificultăţile economice. Solicitarea Colegiului Medicilor a fost în acest an să crească veniturile medicilor rezidenţi, pentru că, spre deosebire de alţii, îmi pun problema, în acest moment: eu sunt tratat de colegii mei, dar peste doi ani când voi ieşi la pensie şi colegii mei odată cu mine cine mă va trata. Este normal ca 0,30% din medici să câştige normal în România şi restul de 99,70% să-şi ducă viaţa de pe o zi pe alta?", a arătat preşedintele CMR.

Conform studiului „Condiţia medicului în România” realizat de CMR în 2011, 58,46% dintre medicii din România sunt profund nemulţumiţi de nivelul salarizării, iar 25,52% s-au declarat nemulţumiţi. În acelaşi timp, studiul arată că foarte mulţumiţi de salariu sunt 0,30% dintre medicii români.

Referindu-se la salarizarea medicilor, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a afirmat că în grila de salarizare bugetară medicii erau în ultima treime şi face eforturi să schimbe acest lucru. „Dacă pui un medic în ultima treime a grilei de salarizare înseamnă că acea categorie nu se bucură de respectul societăţii”, a spus Mariana Câmpeanu.

Află mai multe despre părerea prof. dr. Vasile Astărăstoae.

Românii, ultimii la speranța de viață

Din 2007 până în prezent, aproximativ 14.000 de medici români au ales să profeseze în altă ţară, numai anul trecut au plecat din România mai mult de 2.400 de specialişti. Potrivit Colegiului Medicilor din România, pentru şcolarizarea celor aproximativ 14.000 de medici emigranţi statul român a cheltuit mai mult de 3,5 miliarde de lei, iar din cauza migraţiei, în România, există spitale care nu au nici măcar un medic specialist, fenomen unic în Europa.

Românii sunt pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, cu o medie de supravieţuire de 73 de ani şi cinci luni, potrivit Eurostat 2012.

Campanie

Campania „De profesie: medic în România” este o iniţiativă a Consiliului Investitorilor Străini (FIC), prin Grupul de Lucru pe Sănătate, susţinută de Ministerul Sănătăţii. Iniţiativa îşi propune să contribuie la soluţionarea uneia dintre cele mai stringente probleme ale sistemului de sănătate din România - exodul personalului medical din ţară - care afectează starea de sănătate a românilor pe termen lung şi are consecinţe severe asupra economiei naţionale.

Lansată sub sloganul „Medici pentru toţi! Toţi pentru medici”, campania are ca obiectiv creşterea numărului de medici la 1.000 de locuitori de la 2,4 la 2,6 până în 2015, prin stoparea exodului şi atragerea doctorilor în România.

Judeţele cele mai afectate de lipsa medicilor specialişti sunt, potrivit Colegiului Medicilor din România, Călăraşi şi Giurgiu, care au 1 medic la 1.000 de locuitori, urmate de Ialomiţa (cu 1,1 medici la 1.000 locuitori) şi Tulcea (cu 1,2 medici la 1.000 de locuitori).

Potrivit organismului profesional al medicilor, în prezent, România are o rată a migraţiei doctorilor de 9%, în timp ce media europeană este de 2,5%.

Parteneri ai iniţiativei sunt Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ambasada Marii Britanii la Bucureşti, Colegiul Medicilor din România, Coaliţia Asociaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice şi Societatea Studenţilor la Medicină din Bucureşti.