Medici şi asistenţi din toată ţara au fost specializaţi să prevină, să prevadă şi să diagnosticheze îmbătrânirea cerebrală, în cadrul proiectului Brain Aging.
Nevoia de a descoperi semnele precoce legate de bolile neuro degenerative a făcut necesară dezvoltarea unei strategii educaţionale, a declarat vineri prof dr. Luiza Spiru, preşedintele Fundaţiei Ana Aslan, cu prilejul încheierii proiectului Brain Aging.
Medicul a explicat că poate exista o pierdere de masă neuronală, lentă, progresivă, care apare cu 10 -15 de ani înainte de primele semne clinice şi diagnosticul stabilit prin medicina tradiţională.
"De aici a venit nevoia dezvoltării educaţiei integrale la nivelul a şapte specialităţi, aşa cum am imaginat şi am dezvoltat de-a lungul a trei ani de zile cât s-a derulat proiectul. Este vorba de medicina de familie, neurologie, psihiatrie, geriatrie, medicină imagistică, medicină moleculară sau de laborator şi a şaptea este anestezie-terapie intensivă pentru că de foarte multe ori accelerarea acestui fenomen se întâmplă după o succesiune de intervenţii chirurgicale cu anestezie generală" a subliniat prof. dr. Luiza Spiru.
Simptomele bolii Alzheimer apar mai devreme decât în trecut.
Biomarkerii predictivi, serologici, imagistici, clinici dau informaţii care, coroborate, ajută la obiectivarea unei astfel de situaţii, de diagnostic precoce, de semne precoce, care câteodată sunt insesizabile, a arătat prof. dr. Luiza Spiru.
Aceste semne precoce sunt un "tremur discret al unei extremităţi, tulburări de atenţie şi concentrare, noi le spunem tulburări de memorie subiectivă, pentru că o recunoaşte cel care este în cauză, tulburări de somn de echilibru static, ameţeli, acestea pot constitui un diagnostic precoce pentru o boală de memorie, aflată deja în evoluţie şi care încă nu este cuantificată. Istoria personală a fiecăruia dintre noi este cheia unui diagnostic precoce. Preocuparea noastră astăzi este să fim cât mai aproape de vârsta reală pe care o are fiecare dintre noi şi care depinde de istoria naturală de viaţă, factorul epigenetic, de modul cum se modifică expresia genică de-a lungul vieţii prin interacţia cu factorii din mediul înconjurător, de încărcătura emoţională, de traumatismele reale sau factorul genetic", a detaliat specialistul.
Proiect privind formarea cadrelor medicale în domeniul îmbătrânirii cerebrale.
Referindu-se la faptul că vârsta la care apar aceste boli este din ce în ce mai scăzută, prof. dr. Luiza Spiru a arătat că acest lucru se întâmplă din cauza factorilor de mediu care sunt din ce în ce mai alteraţi, din cauza impactului personal, stresului şi a lipsei de cunoaştere a mangementului de stres, pe care fiecare persoană ar trebui să şi-l asume în funcţie de problemele personale pe care le are.
Stresul de orice fel - alimentar, climatic, de mediu, familial şi la locul de muncă, emoţional, relaţional, atunci când devine agresiv, are impact major în declanşarea bolii atunci când organismul este vulnerabil epigenetic.
Cele mai importante patologii care afectează populaţia europeană, segmentul de vârstă de peste 55 de ani, sunt tulburarea anxios depresivă care, netratată, se poate transforma în neurodegenerativă, alcoolismul, accidentul vascular cerebral, relevă un studiu făcut pe o durată de zece ani în Europa, a precizat medicul.
Primele semne care ar trebui să fie luate în consideraţie sunt insomniile, calitatea somnului sau greutatea în a adormi. Aceste semne, dacă mai sunt însoţite şi de tulburări de concentrare şi de atenţie trebuie tratate cu seriozitate, iar pacientul trebuie să meargă la medic.
Prof. dr. Luiza Spiru a menţionat că de câţiva ani se cuantifică şi stresul profesional utilizând nişte senzori care sunt purtaţi de pacienţi trei zile lucrătoare şi două zile la sfârşit de săptămână. Informaţiile sunt apoi interpretate de expert şi se realizează o" cartă a propriei identităţi", care la sfârşit are un diagnostic de etapă de vârstă.
Medicul a subliniat că sunt persoane tinere cu un creier foarte bătrân.
În următorii 5-10 ani se va vorbi despre medicina personalizată, despre medicaţia personalizată, individualizată, despre medicina longevităţii, bazată pe predicţie şi prevenţie, care abordează pacientul în mod holistic, integral şi integrativ. Tocmai de aceea pregătirea medicilor şi asistenţilor medicali în domeniul brain-aging este esenţială pentru asigurarea calităţii actului medical.
În cadrul proiectului au fost pregătiţi 1.399 de medici şi 2.093 de asistenţi din toată ţara.
Aproximativ 30% dintre medicii din sistemul sanitar românesc ar avea nevoie de supraspecializare în domeniul îmbătrânirii cerebrale (brain aging), arată un studiu al Fundaţiei Ana Aslan. Aproximativ 10% din populaţia vârstnică din România este afectat de boli de memorie, cu o creştere a numărului depresiilor de 25% doar în ultimul an.
Sursa: AGERPRES
