Directorul general al Spitalului Militar de Urgenţă "Dr. Constantin Papilian" din Cluj Napoca, comandant doctor Doina Baltaru, spune că un medic militar trebuie să aibă calităţi morale deosebite - demnitate, onoare şi spirit de sacrificiu, fiind obişnuit, prin educaţie, să respecte regulile, ierarhia şi mai ales pe semenii săi.
Într-un interviu acordat AGERPRES, medicul Doina Baltaru afirmă că pe termen lung un astfel de comportament îşi spune cuvântul în relaţia cu pacienţii.
"Este trist pentru un medic să aibă pacienţi pentru care nu mai poate face mare lucru. În ultima vreme este o explozie a patologiei cardiovasculare, cu multiple complicaţii, cât şi a patologiei neoplzice, în stadii avansate şi la oameni tot mai tineri. Ne dorim să contribuim nu doar la tratamentul lor, ci şi la educaţia lor pentru sănătate", spune directorul general al unităţii sanitare militare, amintind că pe 21 august s-au împlinit 151 de ani de existenţă în România a medicinei militare, iar în 2014 spitalul pe care îl conduce în prezent cu titlu interimar va împlini 95 de ani de activitate prestigioasă.
AGERPRES: Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. Constantin Papilian" din Cluj Napoca este, în ultimii ani, o unitate sanitară de referinţă naţională prin serviciile de cea mai bună calitate pe care le oferă, personalul medical dedicat sufleteşte bolnavilor, umanismul său, precum şi prin procesul neîntrerupt de modernizare a tuturor secţiilor. Este primul spital din România care a obţinut acreditarea, în 2011, din cele 1.850 de criterii impuse de Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor (CoNAS) doar 11 nefiind îndeplinite, atunci, în totalitate.
Doina Baltaru: Mulţumim pentru aceste aprecieri care vin, iată, tocmai într-un moment de sărbătoare: pe 21 august s-au împlinit 151 de ani de existenţă în România a medicinei militare. Este o onoare pentru noi că facem parte din elita Ministerului Apărării Naţionale şi suntem continuatorii unor înaintaşi valoroşi, cu o impresionantă activitate profesională. Medici militari din acest spital, au fost, de-a lungul istoriei lui, şi renumite cadre didactice universitare, precum prof. univ. dr. Constantin Veluda de la catedra de farmacologie a Institutului de Medicină şi Farmacie (IMF), prof. univ. dr. Petre Vancea, membru corespondent al Academiei Române, prof. univ. dr. Vasile Vasilescu, şef al catedrei de stomatologie a IMF, ori prof. univ. dr. Agregat Glavani, şeful secţiei de oftalmologie a Spitalului CFR din Bucureşti.
Prin urmare, este datoria noastră să menţinem ştacheta ridicată, pentru că noi acordăm asistenţă medicală şi altor pacienţi, nu doar celor din sistemul Ministerului Apărării Naţionale. Am beneficiat, la un moment dat, de sprijinul financiar al Ministerului Apărării Naţionale, pentru dotarea spitalului. Există perspective pentru o nouă finanţare pentru aparatură modernă, în 2014. De-a lungul anilor, cei ce s-au aflat la conducerea acestui spital au avut o preocupare permanentă pentru creşterea calităţii serviciilor, atât prin achiziţionarea de aparatură necesară cât şi grija concretă faţă de pacient, nu doar prin supraspecializările medicilor. În 2014, Spitalul va împlini 95 de ani de activitate neîntreruptă. A fost înfiinţat după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, respectiv la 28 mai 1919, ca unitate sanitară a Corpului 6 Armată cu sediul în Garnizoana Cluj. Astăzi, spitalul poartă numele ilustrului general medic Constantin Papilian. Din anul 2001 unitatea a fost declarată Spital Militar de Urgenţă.
În acest moment aniversar spunem "La mulţi ani !" medicinei militare şi "tinereţe fără bătrâneţe", o existenţă cât mai lungă. Ne dorim ca pacienţii să aibă încredere, în continuare, în serviciile noastre medicale.
Ziua Medicinei Militare va fi marcată în Capitală prin ceremoniale militar-religioase.
AGERPRES: Ce a însemnat darea în folosinţă, în 2010, a noii clădiri a spitalului, cu 175 de paturi ? În 2009, un număr de 14.000 de pacienţi au beneficiat de serviciile Spitalului Militar clujean. Azi numărul loc este aproape dublu.
Doina Baltaru: Încununarea eforturilor noastre a fost posibilă datorită spaţiilor moderne care au corespuns prevederilor legale de funcţionare a serviciilor medicale. Unul dintre foştii comandanţi ai spitalului, colonelul Florin Gavrilaş, s-a ocupat de pavilionul chirurgical şi a reuşit să îl aducă la standarde europene. Iniţiativa de a construi un pavilion nou pentru specialităţile medicale a aparţinut medicului colonel dr. Mihai Feier, fost director general al spitalului. Proiectul său ne-a salvat şi pe noi şi pe pacienţi, asigurând premisele acreditării spitalului din punct de vedere al spaţiilor sanitare şi al circuitelor. Doresc să le mulţumesc tuturor celor menţionaţi, precum şi reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale care au susţinut financiar acest proiect de anvergură, foarte costisitor. După inaugurare, a fost realizat şi un corp de legătură care să permită transportul în bune condiţii a bolnavilor de la unitatea de primiri urgenţe într-o secţie sau alta, fără a fi expuşi intemperiilor. Noul corp de clădire are şase etaje. La subsol sunt spaţiile pentru consultaţii interclinice şi aparatura de endoscopie digestivă şi radiologie imagistică. Sunt apoi, la etaje, secţiile de cardiologie, medicina internă, oncologia, neurologia, psihiatria, pneumologia şi compartimentul de bol infecţioase. Toate funcţionează în acest nou pavilion. În celălalt pavilion, se află ortopedia, chirurgia generală, terapia intensivă, urologia şi ginecologia. Un efort deosebit îl depun şefii a două secţii, care lucrează încă în pavilioanele istorice ale spitalului: şefa secţiei de oftalmologie, colonel dr. Monica Gavriş - un reper profesional al spitalului nostru, şi şeful secţiei ORL, dr. Felician Chirteş. ORL are propriul bloc operator modernizat.
AGERPRES: La Spitalul Militar din Cluj-Napoca vin bolnavi din toată ţara datorită bunei faime a unităţii sanitare.
Doina Baltaru: Este adevărat. Ca şi toate spitalele militare, şi unitatea noastră are avantajul cumulării mai multor specialităţi. Putem asigura servicii medicale complete. Suntem un spital de urgenţă în adevăratul sens al cuvântului. Un medic militar, ca şi întreg personalul spitalului, trebuie să aibă calităţi deosebite. Toţi depunem un efort comun în îngrijirea pacienţilor. Este vorba de calităţi morale - demnitate, onoare, spirit de sacrificiu şi desigur, respectarea Jurământului lui Hipocrate. Nu aş vrea să spun prin aceasta că suntem foarte diferiţi de colegii civili. Dar educaţia pe care am primit-o în timpul facultăţii este dublată de o instruire aparte, militară, care ne formează într-un anumit fel. Suntem obişnuiţi să respectăm regulile, ierarhia şi mai ales pe semenii noştri. Pe termen lung, acest lucru îşi spune cuvântul şi în relaţia cu pacienţii noştri. Medicina este o profesie nobilă care presupune vocaţie, foarte multă muncă şi foarte mult suflet. Un aspect extrem de important este prevenirea unei boli, profilaxia ei. Şi la noi vin pacienţi aflaţi în stadii foarte avansate ale bolii, cu complicaţii care le pun viaţa în pericol. La nivel naţional este o mortalitate crescută, pe diverse patologii, iar în acest context acţiunile de educaţie a populaţiei pentru menţinerea stării de sănătate, prin intermediul medicilor de familie şi prin programele derulate de Ministerul Sănătăţii - care sperăm să fie mai diversificate - ne vor conduce spre situaţia de a primi pacienţi pe care să îi putem ajuta efectiv să supravieţuiască. Este trist pentru un medic să aibă pacienţi pentru care nu mai poate face mare lucru. În ultima vreme este o explozie a patologiei cardiovasculare, cu multiple complicaţii, cât şi a patologie neoplazice, în stadii avansate şi la oameni tot mai tineri. Ne dorim să contribuim nu doar la tratamentul lor, ci şi la educaţia lor pentru sănătate. Am început să facem educaţie de prevenţie cu personalul care vine la controlul medical periodic pe probleme de patologie cardiovasculară şi boli metabolice. Intenţionăm să începem şi un program de consiliere antifumat, cu prezentarea riscurilor la care se expune cel ce fumează, dar şi cu un program de profilaxie dentară. Am accesat şi programul derulat de Ministerul Sănătăţii de diagnostic precoce al cancerului de col uterin. Îl derulăm în ambulatoriul integrat al spitalului, cu sprijinul Laboratorului de anatomie patologică. În prevenţie trebuie să fie alocate mai multe resurse.
21 august - Ziua medicinii militare.
AGERPRES: Sunteţi, pentru foarte mulţi dintre colegii dumneavoastră civili, exemplul de urmat al unei femei medic temeinic motivate profesional. Aţi fost anterior directorul medical al acestei unităţi sanitare şi aţi preluat, cu titlu interimar, conducerea spitalului. Aveţi şi reputaţia unui om calm, al păcii, conciliant şi gata oricând de sacrificii.
Doina Baltaru: Este o sarcină grea cea de director al unui spital. Eu mă bucur de sprijinul efectiv al colegilor mei. Cred că instituţia va trece cu bine perioada de interimat. Continuăm proiectele iniţiate. Eu voi munci la fel de dedicat indiferent de poziţia pe care o voi avea în instituţie. Într-adevăr, ar fi frumos ca şi în armată să existe o femeie manager. Trebuie să dovedesc că am capacitatea de a administra bine instituţia. În sistemul sanitar civil sunt de multă vreme femei manager.
AGERPRES: Sunt şi în sistemul sanitar militar multiple greutăţi financiare. Sunt tot atât de acute ca şi cele din sistemul medical civil?
Doina Baltaru: Întreg personalul sanitar din ţară se confruntă cu aceleaşi greutăţi: problemele de finanţare şi salarizarea inechitabilă.
Sursa: AGERPRES
