Preşedintele CNAS, dr. Cristian Buşoi, îşi doreşte asigurarea unei transparenţe reale privitor la activitatea CNAS şi o comunicare mult mai bună cu populaţia şi asiguraţii, cu instituţiile publice, cu mass-media.
El a anunţat totodată, marţi, într-o conferinţă de presă, că al doilea obiectiv general pe care şi-l asumă ca prioritate a mandatului este creşterea eficienţei în gestionarea fondurilor şi reducerea cheltuielilor ineficiente, a cheltuirii incorecte, de multe ori. Potrivit lui Buşoi, introducerea cardului de sănătate reprezintă o prioritate atât pentru Guvern, cât şi pentru sistemul de sănătate.
"Avem target ca până la sfârşitul acestui an să se producă 7,5 milioane de carduri. Ele vor fi distribuite către casele judeţene de asigurări de sănătate şi, în paralel cu producerea şi distribuirea către casele judeţene de asigurări de sănătate, m-am decis să mă angajez în continuare într-un dialog foarte aplicat şi foarte intens cu reprezentanţii medicilor de familie. Nu putem să-i obligăm şi nici nu ar fi corect acest lucru, vrem însă să-i convingem că acesta este extrem de important pentru transparenţă şi gestionarea fondurilor din sistemul de asigurări de sănătate, pentru o mai corectă urmărire a serviciilor care sunt făcute către populaţie. Pe de altă parte, este un instrument foarte important şi pentru pacient", a explicat dr. Cristian Buşoi.
Lucian Duţă salută intenţia preşedintelui CNAS de a starta implementarea cardului de sănătate.
Medicii de familie vor fi cei care vor inscripţiona datele şi se vor asigura ca asiguratul să-şi schimbe PIN-ul în faţa lor, fiind un card securizat, cu CIP.
În paralel cu acest lucru se demarează producerea cititoarelor de card, care vor trebui achiziţionate de către medicii de familie, spitale, laboratoare, ambulatorii, centrele de imagistică, de toţi furnizorii de servicii medicale care vor fi în contract cu CNAS, a completat Buşoi.
"Legea 95 spune foarte clar că de la apariţia cardului de sănătate dovada de asigurat se va face doar pe baza cardului. Vom putea asigura servicii medicale, le vom putea plăti şi valida doar după ce asiguratul va introduce în cititor cardul de asigurări de sănătate şi un serviciu la medicul de familie, la laborator într-un spital la orice furnizor de servicii medicale se va valida, urmând să se intre pe sistemul informatic şi să validăm acolo în funcţie de valoarea de contract, de Contractul-cadru, serviciile permise şi în termenele prevăzute de lege să decontăm serviciile de sănătate", a detaliat dr. Cristian Buşoi.
El a accentuat că acest instrument este doar o parte a ceea ce înseamnă efortul de eficientizare, transparentizare din sistemul de asigurări de sănătate.
Un alt obiectiv pe termen scurt al preşedintelui CNAS este bugetul: "Pentru a ne asigura că în acest an achităm toate plăţile restante conform cu angajamentele cu partenerii internaţionali, trebuie să încercăm să atragem noi resurse, dar mai ales să eficientizăm fondurile deja disponibile. Avem ca prioritate funcţionarea spitalelor şi îi asigur pe managerii de spitale să stea liniştiţi pentru că vom avea resursele necesare pentru ca valoarea minimă de contract să fie acoperită. Îi îndemn, în acelaşi timp, să fie foarte chibzuiţi în acest an, să nu angajeze cheltuieli care nu sunt necesare, pentru că va fi un an auster din punct de vedere al bugetului".
Pentru finanţarea programelor de sănătate şi, în mod special, pentru programul de oncologie, preşedintele CNAS a spus că sunt resurse, la fel pentru acoperirea plăţilor restante la medicamente, pentru cele de anul trecut şi pentru plata la 60 de zile.
Referitor la taxa clawback, dr. Cristian Buşoi a menţionat că are loc un proces de clarificare de urgenţă a tuturor detaliilor legate de colectarea acesteia, pentru a atrage maximum de bani către bugetul asigurărilor de sănătate şi, în acelaşi timp, pentru a evita ca, pe baza unor "chichiţe" metodologice, să se returneze prin justiţie anumite sume firmelor de medicamente.
Dr. Cristian Buşoi a spus că până la sfârşitul anului se va încheia procesul de predare-primire a bazei de date cu asiguraţii către ANAF, pentru a le da posibilitatea acestora să recupereze sumele datorate de către debitori, sume care vor intra suplimentar în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Sursa: AGERPRES
