Una din trei femei a fost în cursul vieţii victima abuzurilor fizice sau sexuale, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Margaret Chan, definind acest fenomen ca 'o problemă globală de sănătate de proporţiile unei epidemii'.
Violenţa afectează sănătatea fizică şi mentală a victimelor, afirmă OMS într-un raport, menţionând că femeile care sunt victimele violenţelor ar putea ajunge să sufere de alcoolism, de depresie, să contacteze boli şi să aibă sarcini nedorite şi să sufere avorturi.
Pentru a rezolva această problemă, OMS recomandă guvernelor să ofere un mai mare acces la îngrijire după viol şi la pregătire medicală.
În Balcani şi Turcia, violenţa în familie rămâne o problemă pe care organizaţii ale societăţii civile şi autorităţile încearcă să o combată.
Anul trecut, România a făcut un pas important după ce a adoptat o lege privind violenţa în familie după o campanie publică care a strâns sprijinul a mii de cetăţeni.
Noua lege permite victimelor să ceară unei instanţe un ordin de restricţie împotriva agresorului timp de doi ani. În plus, agresorul poate fi obligat la plata cheltuielilor medicale şi de internare ale victimei. Legea prevede de asemenea amenzi împotriva centrelor sociale sau a spitalelor care refuză să primească victimele violenţei în familie şi oferă asistenţă juridică gratuită pentru victime.
'Această lege a creat o revoluţie în societatea românească prea mult dominată de atitudini patriarhale. Acum este necesar ca această lege să fie promovată în zonele rurale, astfel încât toată lumea să înveţe cum să se protejeze şi să ştie la ce instituţii să apeleze', a declarat pentru SETimes parlamentarul român Petru Movilă, iniţiatorul acestei legi.
Potrivit statisticilor oficiale, circa 2.000 de persoane au fost victimele violenţei domestice anul trecut în România.
În Turcia, toţi angajaţii din sistemul sanitar şi asistenţii sociali trebuie instruiţi cu privire la aspectele medicale ale violenţei domestice, în timp ce autorii abuzurilor fizice sunt obligaţi să urmeze un program de reabilitare. Femeile victime ale violenţei au dreptul la servicii gratuite de sănătate.
În plus, fiecare municipalitate în Turcia cu 50.000 de locuitori este obligată să aibă cel puţin un adăpost pentru protecţia victimelor violenţei în familie. Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri este lentă, cu doar 63 adăposturi în toată ţara.
Între timp, numărul femeilor care apelează la adăposturi pentru a scăpa de violenţa în familie a crescut în Turcia, cu aproape 5.000 de femei care au solicitat să fie primite în adăposturi în primele nouă luni ale anului 2012. De asemenea, numărul cazurilor raportate de violenţă în familie şi al celor de violenţă împotriva femeilor în Turcia s-au dublat în ultimii patru ani. Anul trecut, 155 de femei au fost ucise în urma violenţelor domestice.
Croaţia se confruntă de asemenea cu efecte asupra sănătăţii în urma violenţei domestice.
Potrivit biroului UNICEF din Croaţia, între 2005 şi 2009 s-au înregistrat 119 persoane decedate în urma violenţei în familie, majoritatea femei.
În Croaţia, impactul asupra sănătăţii a violenţei domestice revine în sarcina organizaţiilor societăţii civile. Cu toate acestea, când este vorba despre servicii de sănătate, Croaţia nu are suficiente adăposturi şi posibilităţi de consiliere, a afirmat un oficial al unei organizaţii neguvernamentale.
În Serbia, potrivit Programului de Dezvoltare al ONU, jumătate dintre femei au fost victimele violenţei psihologice şi aproape 22% victime ale violenţei fizice. În ultimii trei ani, numărul de cazuri raportate de violenţă în familie s-a triplat.
Serbia a adoptat în 2011 Strategia Naţională pentru Prevenirea şi Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor în Familie şi în Relaţiile de Concubinaj, un document elaborat în conformitate cu recomandările internaţionale.
La realizarea raportului OMS privind violenţa împotriva femeilor au colaborat corespondenţii Paul Ciocoiu din Bucureşti, Kruno Kartus din Osijek şi Ivana Jovanovic din Belgrad.
Sursa: AGERPRES
