O echipă de neurologi a anunţat miercuri că a putut "vedea", în premieră absolută, cum se formează durerea cu ajutorul unui aparat de rezonanţă magnetică funcţională fMRI, i-au măsurat intensitatea şi şi-au dat seama dacă anumite medicamente au vreun efect asupra acesteia - un domeniu de studiu aflat încă la început dar care promite să deschidă numeroase posibilităţi, conform Associated Press.
Aparatele de rezonanţă magnetică ar putea fi folosite în viitorul apropiat pentru a determina când durerea afectează un nou-născut, o persoană care suferă de demenţă sau o persoană paralizată care nu poate vorbi.
Acest studiu ar putea conduce la apariţia unei noi generaţii de medicamente împotriva durerii şi ar putea oferi instrumentele necesare pentru a verifica, spre exemplu, handicapul unei persoane sau a alteia.
"Mulţi oameni suferă de dureri cronice şi de multe ori nu sunt crezuţi. Noi considerăm că aceasta este o modalitate de a confirma prezenţa durerii, dacă există vreo îndoială", a precizat Tor Wager, neurolog la University of Colorado, Boulder, coodonatorul acestui studiu ale cărui rezultate preliminare au fost publicate în ultimul număr al revistei New England Journal of Medicine.
Deocamdată, rezultatele se opresc doar asupra durerii resimţite de la receptorii din piele - cum ar fi o sursă de căldură aplicată pe mână. Este nevoie de aprofundarea acestui subiect şi asupra altor dureri comune, cum ar fi migrenele, durerile de spate sau cele asociate altor afecţiuni.
Durerea este principalul motiv pentru care oamenii merg la doctor şi nu există deocamdată nicio metodă obiectivă de a-i măsura intensitatea, în afară de felul în care o evaluează fiecare pacient. Unul din cele mai importante obiective de dezvoltare ale neurologiei, ca ştiinţă, ţine de identificarea unor teste sau metode de analiză care să ajute la diagnosticarea unor afecţiuni cu componente mentale şi fizice, aşa cum este durerea, depresia şi stresul post-traumatic.
Deşi există mai multe studii care au identificat regiuni ale creierului care se "aprind" în prezenţa durerii, noul studiu este primul care reuşeşte să îmbine toate aceste date pentru a măsura intensitatea durerii.
"Este o muncă foarte interesantă (...) şi avem nevoie de un mod de a cuantifica obiectiv durerea. Autoraportarea ei nu este suficientă, nu este de încredere, nu este exactă", Dr. David Shurtleff, director adjunct al Institutului Naţional împotriva Abuzului de Droguri.
Acest studiu implică patru experimente desfăşurate la Columbia University. La experimente au participat 114 voluntari sănătoşi, care au fost plătiţi cu sume între 50 şi 200 de dolari pentru a fi testaţi cu un obiect încins pus pe braţ, la diferite temperaturi - nu suficient de ridicate pentru a provoca arsuri sau urme de durată. Unele experimente au necesitat suportarea acestui obiect pe piele între 10 şi 20 de secunde.
"A fost ca şi cum ai fi ţinut în mână o ceaşcă cu cafea fierbinte pe care vrei neapărat să o laşi jos, dar nu ai unde pentru moment", a explicat Wager.
Un sistem de imagistică cu rezonanţă magnetică funcţională , fMRI, ce nu necesită folosirea de radiaţii, aşa cum se întâmplă în cazul aparatelor cu raze X, a înregistrat modificările apărute în activitatea cerebrală. O serie de calculatoare au fost folosite pentru a identifica patternuri din aceste date.
Primul set de experimente, desfăşurat pe 20 de voluntari, a identificat specificul durerii în raport cu anticiparea ei, sau din contră, a unei senzaţii benigne de cald pe braţ. Cel de-al doilea experiment a validat acest specific la alţi 33 de voluntari, reuşind să prevadă intensitatea durerii raportate de aceştia.
"Pare să fie într-adevăr o metodă de a măsura intensitatea experienţei prin care trece pacientul" şi ne oferă o evaluare a severităţii care permite o acţiune terapeutică aplicată, conform Dr-ului. Costantino Iadecola, director al Brain and Mind Research Institute din cadrul Weill Cornell Medical College, care nu a participat la acest studiu.
Cercetătorii şi-au împins studiul cu un pas mai departe în cadrul celui de-al treilea experiment, la care au participat 40 de voluntari care au trecut recent prin decepţii sentimentale şi se simţeau respinşi. În afara testelor de căldură, creierul lor a fost scanat în timp ce li s-a arătat o fotografie a fostului lor partener(ă) şi apoi o fotografie a unui prieten bun. Astfel, oamenii de ştiinţă au aflat că semnătura cerebrală a durerii sociale sau emoţionale este diferită de cea a durerii fizice.
În cel de-al patrulea experiment, cercetătorii le-au dat altor 21 de voluntari două infuzii dintr-un medicament asemănător morfinei, în timp ce erau scanaţi şi supuşi şi testului cu sursa de căldură. Prima oară ei au fost înştiinţaţi că vor primi un medicament care le va alina durerea. A doua oară li s-a spus că vor primi un produs placebo, dar de fapt au primit acelaşi medicament din nou. Semnăturile cerebrale raportate au demonstrat că senzaţia lor de durere a fost ameliorată în ambele cazuri, în funcţie de cantitatea de medicament pe care o aveau în organism.
Sursa: AGERPRES
