Un grup de cercetători ai Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) din Timişoara, condus de prof. univ. dr. Ersilia Alexa, a produs zece alimente speciale destinate celor care au intoleranţă la gluten sau pentru diabetici: cozonaci, cel mai interesant fiind cel gătit cu fructe de cătină, biscuiţi cu conţinut glucidic scăzut, paste făinoase speciale.
Pentru copii a fost realizat un premix nutritiv cu extract de linte şi cătină, un premix cu un conţinut foarte bun de fier.
Despre produsele răsplătite la Salonul de Inventică de la Cluj, dar şi despre cât de sănătoase sau de periculoase sunt vegetalele pentru sănătatea umană, prof. univ. dr. Ersilia Alexe a vorbit într-un interviu acordat AGERPRES. Produsele au fost deja testate cu succes la Clinica de pediatrie din Timişoara, rezultatele benefice fiind vizibile deja.
Regim alimentar recomandat în diabetul zaharat.
AGERPRES: Cum aţi început să lucraţi pentru acest produs dietetic, în condiţiile în care în Timiş nu există o fabrică în care să se producă dulciuri pentru diabetici? Ce şi-a propus acest proiect?
Prof. univ. dr. Ersilia Alexa: Produsele inovative sunt rezultatul activităţii de cercetare dezvoltate în cadrul Facultăţii de Tehnologia Produselor Agroalimentare din Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) Timişoara şi finanţate prin proiecte de cercetare. Alimentele făinoase dietetice au fost obţinute în cadrul proiectului Makis cu titlul 'Implementarea sistemelor tehnologice moderne de obţinere a alimentelor făinoase dietetice', finanţat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Banca Mondială, în perioada 2008-2011.
Proiectul a avut ca scop obţinerea unor alimente făinoase dietetice din următoarele categorii: produse aglutinice, pe bază de premixuri, produse de panificaţie, biscuiţi pentru persoanele cu intoleranţă la gluten (celiachie), produse aproteice, premixuri, produse de panificaţie, biscuiţi, care sunt destinate persoanelor cu erori de metabolism (fenilcetonurie), produse hipoglucidice pentru bolnavii de diabet. Avem aici formulele pentru sugari şi alimente pentru copii, folosind bază de cereale prelucrate cu şi fără adaos de fructe şi legume. Apoi, sunt produsele îmbogăţite cu fier, destinate în mod special persoanelor care suferă de anemie, şi produse făinoase destinate persoanelor vârstnice.
Produsul premiat la Salonul de Inventica de la Cluj este cozonacul hipoglucidic cu fructe, produs cu indice glicemic redus şi cu valoare nutriţională ridicată, destinat persoanelor care suferă de diabet.
AGERPRES: Se spune că produsele vegetale, obţinute în special din cereale, sunt foarte sănătoase. Este adevărat?
Prof. univ. dr. Ersilia Alexa: Produsele cerealiere pot fi considerate ca fiind printre primele produse alimentare incluse în categoria alimentelor dietetice. Încă din 1997 s-a confirmat importanţa fibrelor alimentare din cerealele integrale în reducerea incidenţei cancerului de colon, respectiv a bolilor cardiovasculare. La diabetici, mai ales la adulţii obezi, cu hiperinsulinism, cerealele integrale contribuie la îmbunătăţirea metabolismului glucidic, printr-un răspuns insulinemic redus. Prin consumul de cereale integrale se poate obţine un efect pozitiv asupra sănătăţii generale a consumatorilor.
Din păcate, studiile arată că în ţara noastră 68% din populaţie nu consumă niciodată cereale la micul dejun, în timp ce 23% nu au auzit niciodată de cereale şi de efectele lor benefice. Comparativ, un român consumă în medie 280 de grame de cereale anual, în timp ce un european consumă 2 kilograme până la 9 kilograme de cereale pe an.
AGERPRES: Procesul tehnologic poate influenţa calitatea materiei prime folosite? Cum pot fi ferite calităţile primare ale acestor produse de efectul nociv al erbicidelor şi pesticidelor?
Prof. univ. dr. Ersilia Alexa: Alimentele dietetice sunt destinate persoanelor cu diferite afecţiuni, diabet, intoleranţă la gluten, erori de metabolism, cât şi celor sănătoase, dar cu anumite nevoi de hrană: sugari, femei însărcinate, sportivi, supraponderali. Aceste produse se deosebesc de alimentele obişnuite fie prin compoziţie, fie prin procedeele de fabricaţie. Este obligatorie respectarea tehnologiei de obţinere şi a reţetei de fabricaţie, astfel încât aceasta să nu influenţeze în mod negativ calităţile nutriţionale ale produsului.
Practicarea agriculturii ecologice, fără tratamente chimice în cultură, conduce la obţinerea de produse organice fără pesticide. Bunele practici în agricultură trebuie corelate cu un sistem HACCP de control al produselor vegetale în depozite. Este important să se acorde o atenţie deosebită condiţiilor de conservare a cerealelor în timpul depozitării, respectiv asigurării temperaturii şi umidităţii optime pentru a evita contaminarea fungică şi cu micotoxine a cerealelor şi a produselor cerealiere.
AGERPRES: Se spune despre alimentele făinoase că trebuie să le evităm, pentru că au un conţinut ridicat de glucide. Dvs. aţi valorificat tocmai pentru diabetici un astfel de produs. Vă rog să detaliaţi acest aspect.
Prof. univ. dr. Ersilia Alexa: În stabilirea reţetei de fabricaţie a unui produs hipoglucidic, un rol important îi revine indicelui glicemic al matricei vegetale sau animale constituente. Astfel, utilizarea făinii integrale, a făinii de năut sau de soia conduce la obţinerea de produse cu indice glicemic scăzut şi cu valoare nutriţională ridicată. De exemplu, indicele glicemic al năutului este foarte scăzut, cu valori cuprinse între 28-32, ceea ce înseamnă o digestie uşoară a carbohidraţilor, fiind recomandat în dieta hipoglucidică.
AGERPRES: Produsele de post sunt sănătoase sau nu? Pot fi contrafăcute?
Prof. univ. dr. Ersilia Alexa: Produsele de post sunt, în general, produse valoroase din punct de vedere nutriţional, cu condiţia ca acestea să conţină cât mai puţine elemente de adaos ca aditivi, conservanţi etc. Matricile vegetale, soia, năut, linte, utilizate în alimentaţia de post reprezintă o sursă valoroasă de vitamine, fibre şi microelemente. Astfel, năutul este o sursă excelentă de fibre, acid folic, mangan, proteine şi minerale, cum ar fi fier, cupru şi zinc. Lintea este o leguminoasă cultivată din vechime în lumea întreagă, disponibilă în orice anotimp. Este un aliment bogat în proteine, minerale şi sărac în grăsimi. Lintea este apreciată de nutriţionişti datorită calităţilor sale care întăresc organismul şi conţinutului ridicat de fier, recomandând lintea în tratarea anemiei. Soia, pe lângă conţinutul proteic ridicat, se remarcă printr-un aport important de izoflavone şi minerale.
AGERPRES: Aflatoxina apare şi în cereale? Dacă da, cât de periculos este efectul asupra animalelor care le consumă şi ulterior asupra oamenilor?
Prof. univ. dr. Ersilia Alexa: Aflatoxinele sunt micotoxine ce apar în cereale şi în produse vegetale ca urmare a contaminării fungice, în câmp sau în depozit, când condiţiile microecologice sunt favorabile. Aflatoxina este asociată cu toxicitatea şi cu carcinogenicitatea la animale. Bolile cauzate de aflatoxine sunt numite aflatoxicoze. Aflatoxicozele acute duc la moarte, cele cronice produc cancer, slăbirea imunităţii etc.
Nu doar aflatoxinele prezintă incidenţă ridicată în produsele vegetale. Ochratoxinele, zearalenona, deoxinivalenolul, sterigmatocistina, fumonisinele reprezintă micotoxine cu impact negativ asupra sănătăţii animalelor şi a omului.
AGERPRES: Care este cel mai mare pericol asupra sănătăţii umane şi care vine din sectorul produselor vegetale?
Prof. univ. dr. Ersilia Alexa: Având în vedere că în condiţiile practicării unei agriculturi ecologice, fără fungicide, proliferarea fungilor şi contaminarea cu micotoxine nu poate fi controlată, consider că prezenţa micotoxinelor în produsele vegetale reprezintă un risc major pentru sănătatea consumatorilor.
Legat de subiectul de actualitate în zona balcanică, şi anume contaminarea cu micotoxine, în perioada 2010-2012 am coordonat un proiect de cercetare finanţat din fonduri europene, în parteneriat cu Serbia şi Croaţia, proiectul SERA NET PLUS cu titlul 'Systems to reduce mycotoxins contamination of cereals and medicinal plants in order to preservation native species and traditional products in Romania-Serbia-Croatia area' (Sisteme de reducere a contaminării cu micotoxine a cerealelor şi plantelor medicinale în scopul de a menţine speciile native şi produsele tradiţionale în zona România-Serbia-Croaţia, n.r.), proiect care a avut ca scop, pe de o parte, monitorizarea contaminării cu micotoxine în arealul analizat, pe de altă parte, elaborarea de măsuri şi strategii de reducere a contaminării.
Sursa: AGERPRES
