Viaţa, în multiple accepţiuni - sănătatea, naşterea, vindecarea, mai-binele urmaşilor - este o constantă a fiecărei femei, a femeii-mame. Tot atât de adevărată este afirmaţia şi în ceea ce priveşte "fişa postului" Femeii-Medic. În cazul acesteia, lupta pentru viaţă presupune, pe lângă altruism, competenţă, studiu, ştiinţă, măiestrie, mii - multe mii de ore "furate" familiei pentru a le dărui bolnavilor, adică vieţii.
De 8 Martie, a strâns opinii de la unele femei-medic, care îşi dedică, cu plăcere, multe ore din timpul lor unei profesii deloc uşoare.
***
Doina Hrehoreţ face parte din echipa de transplant a prof. dr. Irinel Popescu, de la Centrul de Transplant Hepatic şi Chirurgie Generală al Institutului Clinic Fundeni. "E un domeniu de vârf al chirurgiei, care presupune multă muncă şi timp consacrat, poate un pic mai mult decât pentru un bărbat. Nu ai timp să faci altceva dacă vrei performanţă. Mai e părerea preconcepută a pacientului care asociază mai greu figura unei femei cu transplantul", spune specialistul.
***
Misiunea de a conduce un institut de talia Institutului Clinic Fundeni nu este una uşoară, apreciază dr. Carmen Orban, manager general al I. C. Fundeni. "În conducerea spitalului m-am bazat pe trei principii: respectul pentru bolnav, respectul pentru colegi şi respectul pentru lege. Aceste principii asociate cu exemplul personal, precum şi cu respectarea bunului-simţ, au constituit pilonii principali ai reţetei care a dus la starea în care se află astăzi Institutul Clinic Fundeni. Coordonarea tuturor secţiilor şi armonizarea tuturor activităţilor reprezintă o provocare pentru orice profesionist. Din fericire, pregătirea mea medicală şi specializarea mea ca medic anestezist ajută chiar şi în această situaţie, deoarece, ca şi în timpul desfăşurării actului medical, nevoia de a înţelege ansamblul, contextul ori momentul de criză este o nevoie ce se regăseşte şi în timpul în care desfăşor activităţi de management. Este o bucurie pentru mine să conduc un colectiv de oameni instruiţi şi cu o reputaţie demnă de invidiat în lumea medicală autohtonă şi internaţională. Mă mândresc cu faptul că, de la preluarea mandatului, nu avem datorii, în condiţiile în care am reuşit să facem investiţii importante. Am încercat întotdeauna să asigur medicamentele necesare, disponibile şi să găsesc variante de a aduce personal calificat în Institutul Clinic Fundeni. Rezultatele financiare sunt foarte bune şi sper ca şi ele să se fi reflectat în calitatea actului medical. În acelaşi timp, modernizarea spitalului a devenit un exemplu pentru toate unităţile din România. Toate aceste reuşite au fost posibile şi pentru că am avut alături de mine oameni de o calitate excepţională, care au pus umărul pentru a împinge acest institut în direcţia corectă. Le mulţumesc şi sper ca şi pe viitor să avem o excelentă colaborare", a spus dr. Carmen Orban.
***
Dr. Ligia Tătăran este neurochirurg la Spitalul Bagdasar Arseni. Ea spune că profesia sa este ca oricare alta, numai că îţi trebuie pasiune. Un procent destul de mare dintre femeile care fac medicina aleg această specialitate, punctează medicul. "Momente dificile sunt destul de multe, dar experienţa te face să treci peste ele", a afirmat dr. Ligia Tătăran.
***
Pentru dr. Irina Bejenaru, medic chirurg la Spitalul de Urgenţă Floreasca, meseria este foarte frumoasă, e meseria pe care şi-a dorit-o încă din perioada studenţiei. "Am început să particip la gărzile spitalului încă din anul trei, moment din care nu am mai putut să mă desprind de această specialitate. Este o meserie grea, dar care îţi oferă foarte multe satisfacţii", a afirmat specialistul.
Medicul spune că sunt nenumărate momente de cumpănă "când abordezi un pacient", "fiindcă pacienţii sunt foarte complecşi, unii dintre ei sunt în stări foarte grave şi sunt necesare decizii pe care trebuie să le iei cu foarte mare responsabilitate şi de foarte multe ori foarte rapid".
"Noi putem face ce facem efectiv prin voinţa lui Dumnezeu. Am lucrat cu dr. Şerban Iliescu, care era un munte de chirurgie, cum spunem noi, şi care mi-a lăsat o libertate totală în a lua decizii şi a ţinut întotdeauna cont de părerile mele, motiv pentru care eu m-am dezvoltat foarte liber şi pe picioarele mele. Nu cred că are foarte mare relevanţă sexul, contează că eşti chirurg şi atât", consideră dr. Irina Bejenaru.
***
Prof. dr. Monica Pop, managerul Spitalului de Urgenţe Oftalmologice, crede că specialitatea oftalmologie se potriveşte foarte bine unei femei, deşi şi bărbaţii oftalmologi sunt foarte buni.
"Nu ştiu dacă a fi femeie sau a fi bărbat contează pentru această meserie. Eu cred că există o singură latură a chirurgiei care este mai grea pentru femei - ortopedia. În rest, toate celelalte specialităţi chirurgicale li se potrivesc femeilor. Am învăţat de la maestra care i-a învăţat pe mulţi oftalmologie în acest spital - dr. Anamaria Vişan - că în momentul în care intri într-o sală de operaţie sau acorzi un act medical să laşi orice altă dominantă, totul să rămână afară şi să intri acolo cu capul şi mâinile tale şi să te concentrezi numai asupra pacientului. Dacă există o altă dominantă, să nu faci actul chirurgical atunci. Am avute momente dificile şi este foarte important să îţi poţi menţine firea în astfel de situaţii. Sigur, la început te poţi speria. Din păcate, sunt incidente foarte grave care se pot întâmpla în timpul operaţiei, de la stări locale până la stop cardiorespirator. Am avut astfel de situaţii. Din fericire au fost salvaţi, însă nu este uşor să uiţi aşa ceva şi e foarte marcant pentru un medic. Cei care fac chirurgie mare şi chirurgie de orice fel şi pierd pacienţi pe masă sunt foarte marcaţi de aceste lucruri. Medicul participă şi se încarcă de orice fel de situaţii de genul acesta. Sunt momente grele. Am avut o rezidentă care s-a retras pentru că mi-a spus că ea nu va fi capabilă să facă singură o intervenţie. Era o rezidentă foarte bună, cu o mână bună, dar nu şi cu o structură psihologică care să îi permită să facă chirurgie", spune prof. dr. Monica Pop.
***
Dr. Mioriţa Toader, medic ORL pediatrie la Spitalul de Copii "Grigore Alexandrescu", subliniază că nu este uşor să faci intervenţii la nou-născuţi, mai ales în urgenţe.
"Sunt foarte mulţi copii care se nasc cu malformaţii ale căilor respiratorii inferioare şi superioare. Sunt situaţii în care aceste malformaţii sunt incompatibile cu viaţa, sunt situaţii în care pur şi simplu un gest chirurgical salvează copilul de probleme majore pe viitor. Nu este uşor să ai în mână un copil extrem de mic, cu toate problemele aferente vârstei, şi în plus să mai aibă şi o boală. Este extrem de delicat şi nu ştii când intervii dacă nu apar complicaţii.
Corpii străini sunt marea mea dragoste. Lucrând de atâţia ani şi rezolvând atâtea cazuri, îmi este uşor să le rezolv, asta nu înseamnă că nu am emoţii la fiecare copil. Am constatat că în ultimul timp, cam de un an - un an jumătate, s-au redus cazurile de corpi străini respiratori, cei esofagieni şi ei. Ceea ce înseamnă că fie familiile au înţeles să nu lase la îndemâna copiilor jucării, alimente care nu sunt permise decât de la o anumită vârstă în sus, mă refer la seminţe de floarea-soarelui, de porumb, boabe de fasole, de fistic, nucă, jucării confecţionate din piese foarte mici şi pe care copiii le pot demonta şi băga în gură şi le pot aspira în plămâni.
Am mai avut copii cărora le-am făcut bronhoscopie, un caz a fost acum o săptămână, un copil de un an şi jumătate, care a luat din casă seminţe de floarea-soarelui, şi-a umplut gura, le-a mestecat şi s-a înecat cu ele. A ajuns la Bucureşti, am făcut radiografia care nu arăta modificări majore, însă la bronhoscopie am avut surpriza să găsesc o bucată de coajă de sămânţă în trahee, alte bucăţi mai mici şi în plămânul drept şi în cel stâng. Copilul a mestecat şi a aspirat în plămâni şi fragmente de coajă şi de miez. Le-am extras, însă mai pot fi fragmente foarte mici pe care nu le-am văzut iniţial, motiv pentru care am avertizat mama", a povestit medicul.
***
Dr. Silvia Niculescu, obstetrician-ginecolog, consideră că pentru chirurgie trebuie să ai talent. "Chirurgia necesită un consum foarte mare psihic şi fizic şi trebuie să fii foarte bine pregătit. Nicio operaţie nu seamănă cu alta. În obstetrică-ginecologie este vorba şi de o implicare personală. Operaţiile se fac în echipă. Cele mai grele momente le-am avut în cazul avorturilor provocate înainte de '89, când veneau femei în condiţii terminale, cazuri care necesitau o îngrijire pre şi post operatorie foarte atentă. Au fost situaţii îngrozitoare şi mai sunt şi acum urgenţe care necesită o intervenţie rapidă şi ajutorul lui Dumnezeu şi pentru medic şi pentru pacient", subliniază specialistul.
Sursa: AGERPRES
