Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) declară anul 2013 anul optimismului şi lansează campania 'Doar optimismul e contagios!', informează asociaţia printr-un comunicat de presă emis joi.
Campania îşi propune să atragă atenţia asupra afecţiunilor autoimune şi asupra faptului că acestea nu sunt contagioase, dar şi să-i ajute pe pacienţi să accepte boala, să acorde mai multă importanţă stării de spirit pozitive şi să aibă o viaţă normală.
'Pacienţii cu afecţiuni autoimune au o stare generală proastă, sunt foarte obosiţi, slăbiţi şi de cele mai multe ori petrec cea mai mare parte a timpului în casă şi renunţă la serviciu, la prieteni, practic la ceea ce înseamnă viaţă socială. Prin această campanie ne dorim să fim alături de pacienţii cu afecţiuni autoimune şi să le arătăm că atunci când sunt corect diagnosticaţi şi urmează un tratament adecvat pot ţine boala sub control şi pot avea o viaţă normală. Mesajul nostru se îndreaptă în acelaşi timp şi către cei din din jurul lor, fie că vorbim despre familie, prieteni sau colegi, care nu înţeleg foarte bine aceste afecţiuni şi care se feresc să intre în contact cu bolnavii. Lor le spunem că afecţiunile autoimune nu sunt contagioase şi că ar trebui să se comporte normal în preajma bolnavilor şi să le fie alături, pentru că suportul moral este foarte important pentru starea de spirit a pacienţilor', a declarat Rozalina Lăpădatu, preşedinte APAA, citată în comunicat.
Cercetătorii au asociat optimismul cu efecte pozitive asupra sănătăţii, prin reducerea durerii şi a stării de oboseală chiar şi în cazul unor boli somatice sau psihologice.
În ceea ce priveşte aşteptările referitoare la propria stare de sănătate, pacienţii cu o stare de spirit pozitivă sunt mai înclinaţi sa aibă grijă de sănătatea lor şi să creadă în şansele lor de vindecare, chiar şi atunci când se confruntă cu factori de boală pe care nu îi pot controla. Pe de altă parte, persoanele pesimiste sunt convinse că nu au nicio şansă de vindecare, de aceea renunţă la orice încercare de a-şi îmbunătăţi starea de sănătate şi, mai mult, au un comportament nesănătos, care le accentuează starea de rău. De asemenea, pesimismul este un factor de risc pentru progresia dizabilităţilor şi a declinului fizic.
Citeste mai mult despre noi opţiuni terapeutice în bolile auto-imune.
'Pentru pacienţii care suferă de boli autoimune, o stare de spirit pozitivă este deosebit de importantă, pentru că îi poate ajuta să accepte boala, să înveţe să lupte cu ea şi să renunţe la izolare. Suportul psihologic şi sprijinul celor din jur devin astfel esenţiale pentru starea lor de spirit. Studiile au demonstrat legătura între optimism şi sănătatea psihică, optimismul fiind legat de un nivel mai scăzut al stresului şi al simptomelor depresive. În cazul pacienţilor cu lupus sau psoriazis de exemplu, stresul a dus la creşterea severităţii afecţiunii, de aceea pentru aceşti pacienţi recomandarea medicilor este să încerce să se streseze mai puţin şi să se odihnească atât cât au nevoie, să facă plimbări în aer liber, să înveţe tehnici de relaxare şi să caute ajutor în jur, fie la familie, fie la asociaţiile de pacienţi sau chiar la medicul psiholog', a detaliat Elena Camelia Berghea, medic primar alergologie-imunologie clinică, asistent universitar UMF-Carol Davila, Bucureşti.
În 2013, APAA va dezvolta o serie de proiecte dedicate pacienţilor, printre care lansarea unor ghiduri de informare pentru pacienţii cu psoriazis, boli inflamatorii intestinale şi lupus.
De asemenea, în sprijinul pacienţilor, al familiilor acestora, dar şi al persoanelor care vor să afle mai multe informaţii despre afecţiunile autoimune, APAA a lansat forumul http://apaa.freeforums.org/. Toţi cei interesaţi pot intra în legătură cu membrii asociaţiei prin intermediul atât al website-ului APAA - http://www.apaa.ro/, cât şi al paginii de Facebook a asociaţiei.
Bolile autoimune sunt afecţiuni cauzate de un răspuns nepotrivit al sistemului imun, direcţionat împotriva propriului organism. În mod normal, sistemul imun este cel care ne apără de substanţe străine din afara organismului sau din interior devenite 'străine', numite antigene (bacterii, virusuri, celule canceroase etc.).
Uneori, acesta va înceta să recunoască unul sau mai mulţi dintre constituenţii normali ai organismului ca fiind proprii ('self') şi va produce anticorpi care vor ataca celule normale, ţesuturi şi/sau organe. Rezultatele comportamentului hiperreactiv al sistemului imun sunt inflamaţia şi distrugerea organelor sau ţesuturilor afectate, modificarea funcţiilor acestora, urmate de declanşarea a variate simptome caracteristice afecţiunilor autoimune.
Cauzele exacte ale dezvoltării afecţiunilor autoimune sunt necunoscute, se bănuieşte uneori că dezechilibrul este declanşat de intervenţia unor bacterii, virusuri, toxine sau chiar a unor medicamente la un individ cu predispoziţie genetică pentru dezvoltarea de boli autoimune.
Există o multitudine de boli autoimune, unele afectează doar un organ, altele pot să cuprindă tot organismul. Cele mai comune organe şi ţesuturi afectate de afecţiunile autoimune sunt: celulele roşii ale sângelui, vasele de sânge, glandele endocrine precum tiroida sau pancreasul, musculatura, ţesutul conjunctiv, articulaţiile, pielea. O persoană poate prezenta în acelaşi timp afectarea autoimună a mai multor organe.
Diagnosticate şi îngrijite de medici de diverse specialităţi, în funcţie de organele afectate (reumatologi, neurologi, dermatologi, imunologi, endocrinologi, nefrologi etc.), bolile autoimune au evoluţie cronică, dar pot fi de cele mai multe ori controlate sub tratamente specifice.
Sursa: AGERPRES
