Depresia la persoanele peste 65 de ani depăşeşte o prevalenţă de 20% şi este una dintre cele mai importante şi frecvente afecţiuni ale populaţiei vârstnice, susţine dr. Anca Talasman, medic primar - psihiatrie într-o informare de presă transmisă luni.
Potrivit sursei citate, afecţiunile somatice cronice sunt un tovarăş de drum nedorit al vârstei înaintate. Dintre acestea cele mai frecvente sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, diabetul, accidentele vasculare, afecţiuni pentru care pacienţii vârstnici se adresează cu regularitate medicului de specialitate. Ele creează dizabilităţi, iar scăderea capacităţii de funcţionare obişnuită poate fi factorul declanşator al unei depresii la vârstnici.
La această vârstă depresia este trecută cu vederea şi nediagnosticată. Deşi suntem obişnuiţi ca la vârstnici organismul să reacţioneze mai puţin prompt în faţa agresiunii factorilor patologici, depresia nu este o stare normală a procesului de îmbătrânire, arată medicul.
Persoanele mai puţin active, pe care familia le hiperprotejează, neimplicându-le în diferite activităţi, singurătatea, adesea întâlnită la acestea prin pierderea partenerului, plecarea copiilor de acasă sau dimpotrivă vârstnicii suprasolicitaţi, reprezintă candidaţii depresiei geriatrice.
Spre deosebire de depresia debutată la alte vârste aceasta se caracterizează printr-o lipsă accentuată de chef de viaţă, lipsă de interes, de interacţiune socială, lipsa de preocupare pentru tot ceea ce reprezintă sfera de interes anterioara bolii.
Ideaţia de incurabilitate, de boală, de inutilitate, de vinovăţie cu privire la starea în care se află, la incapacitatea de a depăşi acestă etapă, sentimentul că la vârsta lor şi cu toate problemele lor sunt o povară greu de dus pentru cei din jur (copii, soţ/soţie, nepoţi) şi lipsa de speranţă sunt caracteristici ale acestei boli.
Oboseala fizică şi psihică reprezintă un simptom predominant, unii dintre pacienţi îşi petrec aproape toată ziua în pat, devin pasivi, taciturni.
Apar tulburările de somn, pacientul are dificultăţi de adormire. Ceea ce înseamnă că are nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a adormi sau se trezeşte de foarte multe ori în timpul nopţii şi nu reuşeşte să adoarmă decât după foarte mult timp sau spre dimineaţă. Acest lucru determină diminuarea capacităţii de concentrare, apare iritabilitatea, irascibilitatea şi suspiciozitatea.
Tulburările de alimentaţie şi ele prezente, pot duce uneori până la pierderi în greutate care pun în pericol viaţa vârstnicului. Mai mult, ele sperie pacientul, deoarece acesta începe să bănuiască existenţa unei boli somatice grave, nou apărute şi nediagnosticate explică medicul.
Depresia vârstnicilor, pe lângă particularităţile simptomatologice prezintă şi un mare risc de suicid atunci când nu este tratata la timp.
Tratamentul antidepresiv actual este adaptat problemelor specifice vârstei înaintate şi ţine cont de interacţiunea cu celelalte afecţiuni somatice inevitabile trecerii vremii.
Complianţa la tratament a unui pacient depresiv este determinată nu numai de eficacitatea antidepresivelor, ci şi de tolerabilitate.
În România, o platformă complexă online, www.depresiv.ro, a fost gândită special ca un mijloc de sprijin şi informare pentru cei care s-au confruntat de-a lungul vieţii cu o tulburare de dispoziţie sau au în familie persoane care trec prin astfel de episoade.
Sursa: AGERPRES
