Personalităţi de renume ale vieţii medicale din ţară şi din străinătate au discutat despre stilul sănătos de viaţă printr-o alimentaţie raţională, hrana adaptată vârstei...
dar şi în bolile cronice ori în timpul sarcinii, precum şi despre profesia de dietetician la Simpozionul cu tema "Nutriţia - Medicina viitorului", care s-a desfăşurat vineri şi sâmbătă la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca.
Prof. univ. dr. Marius Bojiţă de la UMF "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca a vorbit, în cadrul reuniunii, despre pericolul pe care îl reprezintă pentru organism automedicaţia şi a atenţionat că de cele mai multe ori oamenii îşi administrează neavizat medicamentele, după clasicul "am auzit că este bun" sau "am văzut o reclamă".
Alte comunicări prezentate la simpozion s-au referit la dietele hipoglucidice în practica medicală, psihologia nutriţională, aditivii alimentari, activitatea fizică ca o componentă a stilului de viaţă sănătos, necesitatea consilierii personalizate pentru un stil de viaţă sănătos şi promovarea unor obiceiuri alimentare la copii, pentru a preveni obezitatea, una dintre temele căreia i s-a rezervat un timp special fiind profesia de dietetician şi importanta ei.
Farmacist Rodica Aluaş, consultant ştiinţific al Companiei de comunicare medico-socială Houston NPA, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, că manifestarea de la Cluj-Napoca s-a bucurat de participarea unor foarte cunoscuţi specialişti, precum şi a reprezentantelor Federaţiei Europene a Asociaţiilor de Dieteticieni (EFAD - European Federation of the Associations of Dietitians) Elisabeth Rothenberg (Suedia) şi Reka Kegyes Bozo (Ungaria). Suedia şi Ungaria susţin aderarea cu drepturi depline a Asociaţiei Dieteticienilor din România la EFAD.
"S-a vorbit foarte mult despre profesia de dietetician în România şi, totodată, a fost prezentată prima promoţie de dieteticieni de la UMF din Cluj-Napoca, absolvenţi ai Facultăţii de Farmacie, secţia "Nutriţie şi Dietetică". Ei sunt acum masteranzi, tot la UMF, iar masterul are ca temă "Nutriţia şi calitatea vieţii". Acesta este şi scopul specialiştilor în nutriţie: populaţia să îşi îmbunătăţească semnificativ calitatea vieţii, să crească nivelul de trai şi speranţa în atingerea unei vârste înaintate", a spus Rodica Aluaş.
Ea a arătat că profesia de dietetician este încă într-o etapă a începuturilor în România. Rodica Aluaş este convinsă să dieteticienii vor colabora cu medicii nutriţionişti - specialişti în boli metabolice şi diabet. Totodată, şi populaţia care nu are probleme de sănătate poate primi o binevenită consultanţă din partea dieteticienilor. "Întotdeauna să se apeleze la specialişti", sfătuieşte Rodica Aluaş.
Pe de altă parte, ea îşi exprimă încrederea că într-un timp nu prea îndepărtat, etichetele de pe produsele alimentare din magazine vor menţiona corect şi valabil toate componentele lor, potrivit Legii etichetării produselor destinare consumului populaţiei.
"Unul dintre hotelurile de renume din Cluj-Napoca va servi clienţilor, din ianuarie 2013, exclusiv produse din ferme locale mici. Pe masă vor fi exclusiv produse proaspete şi atent selecţionate, fără aditivi, îngrăşăminte chimice, antibiotice şi hormoni. Iată un început pentru meniuri sănătoase în unităţi publice din România", a spus Rodica Aluaş.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Dieteticienilor din Unităţi Clinice din Suedia, Elisabet Rothenberg, a subliniat, pentru AGERPRES, importanţa deosebită a simpozionului de la Cluj-Napoca dedicat nutriţiei, "pentru că nutriţia echilibrată şi cu produse sănătoase îl menţine pe om în viaţă".
"Dieta după sfatul dieteticianului este esenţială în alimentaţie. În România sunt puţini dieteticieni, la ora actuală, dar sunt convinsă că numărul lor va creşte, pentru că rolul lor este major în tratamentul pacienţilor. Specialiştii îşi asumă întotdeauna o responsabilitate în prescrierea unei diete pentru un pacient", a spus Elisabet Rothenberg.
Asistent administrativ al EFAD Reka Kegyes Bozo a declarat, pentru AGERPRES că, potrivit EFAD, dieteticini pot fi numai persoane calificate care aplică ştiinţele nutriţiei în alimentaţia pacienţilor şi a maselor largi şi în educaţia grupurilor. Misiunea lor este foarte clară: ei lucrează în clinici, uniţăţi publice şi în administrarea serviciilor de alimentaţie şi se bucură de sprijinul altor profesionişti din mediul academic şi din domeniul medical.
Sursa: agerpres
Prof. univ. dr. Marius Bojiţă de la UMF "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca a vorbit, în cadrul reuniunii, despre pericolul pe care îl reprezintă pentru organism automedicaţia şi a atenţionat că de cele mai multe ori oamenii îşi administrează neavizat medicamentele, după clasicul "am auzit că este bun" sau "am văzut o reclamă".
Alte comunicări prezentate la simpozion s-au referit la dietele hipoglucidice în practica medicală, psihologia nutriţională, aditivii alimentari, activitatea fizică ca o componentă a stilului de viaţă sănătos, necesitatea consilierii personalizate pentru un stil de viaţă sănătos şi promovarea unor obiceiuri alimentare la copii, pentru a preveni obezitatea, una dintre temele căreia i s-a rezervat un timp special fiind profesia de dietetician şi importanta ei.
Farmacist Rodica Aluaş, consultant ştiinţific al Companiei de comunicare medico-socială Houston NPA, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, că manifestarea de la Cluj-Napoca s-a bucurat de participarea unor foarte cunoscuţi specialişti, precum şi a reprezentantelor Federaţiei Europene a Asociaţiilor de Dieteticieni (EFAD - European Federation of the Associations of Dietitians) Elisabeth Rothenberg (Suedia) şi Reka Kegyes Bozo (Ungaria). Suedia şi Ungaria susţin aderarea cu drepturi depline a Asociaţiei Dieteticienilor din România la EFAD.
"S-a vorbit foarte mult despre profesia de dietetician în România şi, totodată, a fost prezentată prima promoţie de dieteticieni de la UMF din Cluj-Napoca, absolvenţi ai Facultăţii de Farmacie, secţia "Nutriţie şi Dietetică". Ei sunt acum masteranzi, tot la UMF, iar masterul are ca temă "Nutriţia şi calitatea vieţii". Acesta este şi scopul specialiştilor în nutriţie: populaţia să îşi îmbunătăţească semnificativ calitatea vieţii, să crească nivelul de trai şi speranţa în atingerea unei vârste înaintate", a spus Rodica Aluaş.
Ea a arătat că profesia de dietetician este încă într-o etapă a începuturilor în România. Rodica Aluaş este convinsă să dieteticienii vor colabora cu medicii nutriţionişti - specialişti în boli metabolice şi diabet. Totodată, şi populaţia care nu are probleme de sănătate poate primi o binevenită consultanţă din partea dieteticienilor. "Întotdeauna să se apeleze la specialişti", sfătuieşte Rodica Aluaş.
Pe de altă parte, ea îşi exprimă încrederea că într-un timp nu prea îndepărtat, etichetele de pe produsele alimentare din magazine vor menţiona corect şi valabil toate componentele lor, potrivit Legii etichetării produselor destinare consumului populaţiei.
"Unul dintre hotelurile de renume din Cluj-Napoca va servi clienţilor, din ianuarie 2013, exclusiv produse din ferme locale mici. Pe masă vor fi exclusiv produse proaspete şi atent selecţionate, fără aditivi, îngrăşăminte chimice, antibiotice şi hormoni. Iată un început pentru meniuri sănătoase în unităţi publice din România", a spus Rodica Aluaş.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Dieteticienilor din Unităţi Clinice din Suedia, Elisabet Rothenberg, a subliniat, pentru AGERPRES, importanţa deosebită a simpozionului de la Cluj-Napoca dedicat nutriţiei, "pentru că nutriţia echilibrată şi cu produse sănătoase îl menţine pe om în viaţă".
"Dieta după sfatul dieteticianului este esenţială în alimentaţie. În România sunt puţini dieteticieni, la ora actuală, dar sunt convinsă că numărul lor va creşte, pentru că rolul lor este major în tratamentul pacienţilor. Specialiştii îşi asumă întotdeauna o responsabilitate în prescrierea unei diete pentru un pacient", a spus Elisabet Rothenberg.
Asistent administrativ al EFAD Reka Kegyes Bozo a declarat, pentru AGERPRES că, potrivit EFAD, dieteticini pot fi numai persoane calificate care aplică ştiinţele nutriţiei în alimentaţia pacienţilor şi a maselor largi şi în educaţia grupurilor. Misiunea lor este foarte clară: ei lucrează în clinici, uniţăţi publice şi în administrarea serviciilor de alimentaţie şi se bucură de sprijinul altor profesionişti din mediul academic şi din domeniul medical.
Sursa: agerpres
