Un grup de cercetători de la Universitatea din Montreal a desfăşurat un studiu pe un grup de adulţi de vârstă medie, supraponderali (indicele de masă corporală cuprins între 28 şi 31) şi care prezentau şi un alt risc cardiovascular (hipertensiune de exemplu), scrie passionsante.be.
Timp de patru luni, de două ori pe săptămână, au participat la şedinţe de antrenament fizic, în care perioade scurte de exerciţii de intensitate scăzută au alternat cu secvenţe de înaltă intensitate - de exemplu un sprint de 30 secunde, urmat de mers la pas tot atâta timp, secvenţă repetată. Principiul este aplicabil la şedinţele de îmbunătăţire a musculaturii şi la cele cu bicicleta medicinală.
La începutul studiului, participanţii au fost supuşi unor examene biologice şi fiziologice, precum şi unor teste de evaluare a capacităţilor cognitive (gândire, memorie, etc.). Echipa de cercetători a recurs şi la o tehnică foarte sofisticată, imagistica spectroscopică în infraroşu, pentru a observa modificările în oxigenarea creierului în timpul exerciţiilor (fizice sau intelectuale) şi a evalua activitatea cerebrală.
Rezultatele au fost relevante. Dr Anil Nigam, coordonator al cercetărilor prezentate la un congres canadian asupra sănătăţii cardiovasculare, spune: 'La sfârşitul programului am constatat că au crescut semnificativ consumul maxim de oxigen şi sensibilitatea la insulină. În acelaşi timp s-au înregistrat rezultate mai bune la testele cognitive şi o îmbunătăţire netă a semnelor de oxigenare a creierului'.
El consideră că mulţi ar putea beneficia de un program similar cu cel utilizat în cadrul acestui studiu.
Sursa: agerpres
Timp de patru luni, de două ori pe săptămână, au participat la şedinţe de antrenament fizic, în care perioade scurte de exerciţii de intensitate scăzută au alternat cu secvenţe de înaltă intensitate - de exemplu un sprint de 30 secunde, urmat de mers la pas tot atâta timp, secvenţă repetată. Principiul este aplicabil la şedinţele de îmbunătăţire a musculaturii şi la cele cu bicicleta medicinală.
La începutul studiului, participanţii au fost supuşi unor examene biologice şi fiziologice, precum şi unor teste de evaluare a capacităţilor cognitive (gândire, memorie, etc.). Echipa de cercetători a recurs şi la o tehnică foarte sofisticată, imagistica spectroscopică în infraroşu, pentru a observa modificările în oxigenarea creierului în timpul exerciţiilor (fizice sau intelectuale) şi a evalua activitatea cerebrală.
Rezultatele au fost relevante. Dr Anil Nigam, coordonator al cercetărilor prezentate la un congres canadian asupra sănătăţii cardiovasculare, spune: 'La sfârşitul programului am constatat că au crescut semnificativ consumul maxim de oxigen şi sensibilitatea la insulină. În acelaşi timp s-au înregistrat rezultate mai bune la testele cognitive şi o îmbunătăţire netă a semnelor de oxigenare a creierului'.
El consideră că mulţi ar putea beneficia de un program similar cu cel utilizat în cadrul acestui studiu.
Sursa: agerpres
