Aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, a declarat într-o conferinţă de presă preşedintele Societăţii Române de Pneumologie Florin Mihălţan. Potrivit acestuia, studiile arată că 89% dintre fumătorii din întreaga ţară şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat. "Fumătorii cei mai înrăiţi se găsesc în zona adolescenţilor până la 35 de ani. Aproximativ 22,3% în zona 18-35 de ani. Cei care fumează
dimineaţa în prima jumătate de oră sunt dependenţi. Numărul de fumătoare s-a dublat în ultimii 20 de ani de la 11% la 22%. Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe chimice diferite dintre care 60 de substanţa cancerigene pentru om menţionând aici nicotină, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon", a precizat Mihălţan.Acesta a afirmat că mărirea preţului la ţigări a dus la scăderea numărului de fumători cu 4% însă acest lucru nu a făcut ca numărul celor bolnavi din cauza fumatului să scadă. Preşedintele SRP a susţinut că numărul celor bolnavi din cauza tutunului se va micşora peste aproximativ 10-15 ani. În opinia sa, riscul ca un fumător pasiv să facă o formă de cancer este de 30%, factorii care măresc riscul fiind legaţi de spaţiul în care este expusă persoana, de numărul de fumători din încăpere, de frecvenţa cu care aceştia fumează, precum şi de prezenţa unei surse de ventilaţie.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al IªMB Marian Banu a susţinut că profesorii trebuie să comunice cu elevii fumători şi să-i convingă pe calea dialogului să se lase de fumat. "Se impune să le explicăm clar că fumatul este un viciu, că această sănătatea şi consecinţele sunt dure. Ne îngrijorează că asistăm la scăderea vârstei de fumat la 15 ani. Ce putem face trebuie să convingem elevii, părinţii, este o muncă delicată de lămurire de convingere", a subliniat Marian Banu. El consideră că ar trebui limitate posibilităţile ca elevii să cumpere ţigări, deşi există multe centre care vând ţigări lângă şcoli. "Educaţia anti fumat trebuie să înceapă la clasele primare şi apoi la cele gimnaziale. Problema este de a ne apropia de copii. Sunt cadre didactice care ies din clasă să fumeze, acestea nu sunt exemple bune pentru elevi", a explicat reprezentantul IªMB.
El a menţionat că nu este adeptul măsurilor de forţă, "repetitive şi în zadar". "Educaţia anti fumat nu se face numai la şcoală se poate face şi într-o excursie, într-un parc în activitatea extraşcolară", a adăugat Banu.
La nivel global, la fiecare şase secunde o persoană moare din cauza fumatului. Un studiu al Centrului pentru Politici de Sănătate arată că anual 33.000 de români mor din cauza unor boli agravate de fumat.
