Medicamentele fabricate în România devin specie pe cale de dispariţie
Prin politica de preţuri practicată, întârzierile la plata medicamentelor decontate şi, mai recent, prin iniţierea aplicării unei versiuni de claw-back ce reprezintă o barieră comercială pentru agenţii economici români, numai în intervalul 2009 - 2010, volumele de medicamente fabricate şi comercializate în România au scăzut cu 15%. România rămâne incapabilă să fructifice oportunitatea dezvoltării celor mai mult de 30 de fabrici de medicamente din ţară care produc anual peste 300 de milioane de unităţi de medicamente generice, suprareglementând acest domeniu industrial şi favorizând importurile, relevă sursa citată.
Valoarea importurilor a crescut de la 76% în 2006, la 86% în 2010, fapt ce reflectă lipsa preocupării autorităţilor de a crea o strategie clară, coerentă, de atragere de investiţii în domeniul medicamentului precum şi erorile instituţionale în menţinerea competitivităţii medicamentului fabricat în România. În condiţiile în care preţul mediu pe unitatea de produs fabricată în România este forţat în jos la circa 6,5 lei, în vreme ce preţul mediu pentru un medicament importat trece de 25 de lei, nu este greu de înţeles de ce producătorilor autohtoni le este subminată artificial competitivitatea, cota de piaţă scăzându-le de la an la an. În plus, spun reprezentanţii asociaţiei, până în 2009, marjele de distribuţie erau duble la medicamentele importate faţă de cele produse în ţară.
În contrast cu acest fenomen, medicamentele fabricate în România la cele mai exigente standarde sunt solicitate din ce în ce mai insistent la export, iar agenţii economici români se orientează către pieţele străine. Medicamentele româneşti satisfac exigenţele sistemelor de sănătate din peste 90 de ţări de pe cinci continente, valoarea exporturilor medicamentelor fabricate în România ridicându-se în acest an la peste 130 milioane de euro. Principalele pieţe de desfacere sunt Rusia, Ucraina, SUA, UE, dar şi pieţe îndepărtate cum ar fi Australia şi Japonia.
Paradoxal, respins în propria ţară, medicamentul românesc devine un ambasador al României în cele mai îndepărtate colţuri ale mapamondului, dar şi aici riscă să fie comercializat sub potenţialul pieţelor respective susţin reprezentanţii APMGR. Pe plan extern, preţurile cu care se exportă produsele farmaceutice fabricate în România sunt afectate direct de politica de preţuri stabilită intern de autorităţi, fapt ce diminuează performanţa companiilor dar care este totodată motiv al perpetuării dezechilibrului balanţei comerciale externe în domeniul farmaceutic.