Un studiu realizat de cercetătorii Colegiului de Medicină Penn State din Marea Britanie arată că pacienţii care fumează în primele 30 de minute de după trezire sunt cu 79% mai predispuşi să dezvolte cancer pulmonar decât cei care amână fumarea primei ţigări cel puţin cu o oră. Potrivit specialiştilor, explicaţia ar fi aceea că persoanele nerăbdătoare să fumeze prima ţigară în prima jumătate de oră de la trezire, inhalează o cantitate mare de nicotină pentru
a-şi satisface nevoia de drog şi, o dată cu aceasta, inhalează şi mai mult gudron, responsabil de efectele toxice ale fumului de tutun.Totodată, studiul arată că prima ţigară fumată în primele 30 de minute de după trezire influenţează modul în care persoana va fuma şi restul ţigărilor în acea zi, astfel că persoana va fuma în acea zi cu aceeaşi intensitate pentru a inhala o cantitate mare de nicotină de care are nevoie şi, indirect, substanţele toxice, cancerigene.
Un alt studiu publicat în revista 'Cancer', realizat de această dată pe un eşantion de 1.850 de fumători sănătoşi şi pe 1.055 de fumători bolnavi de cancer la cap şi la gât, a demonstrat că prima ţigară fumată în primele 30 de minute de la trezire creşte riscul de îmbolnăvire de cancer la nivelul capului şi al gâtului cu 59%. 'Nevoia imperioasă de a aprinde o ţigară este manifestarea unei boli: dependenţa de nicotină. Iar când această nevoie este mai acută, încă de la primele ore ale dimineţii, este un semn clar al intensităţii dependenţei. Clasificarea internaţională a bolilor realizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) plasează nicotina în rândul substanţelor care creează dependenţă, adică este un drog. Prin urmare, dependenţa de nicotină care apare ca urmare a consumului de tutun este o tulburare mentală şi comportamentală', a declarat dr. Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.
Prof. Karl Fagerstrom din Suedia a propus în urmă cu mai mult de 15 ani testul care îi poartă numele şi care astăzi este acceptat la nivel internaţional ca instrument de evaluare obiectivă a dependenţei nicotinice.
Timpul în care se instalează dependenţa de nicotină depinde de cantitatea de ţigări fumată, de vârsta de debut, de sex dar şi de anumiţi factori genetici - persoanele care au un defect la nivelul genei care codifică citocromul P450, o proteină ce participă la degradarea nicotinei, fumează mai puţin şi renunţă mai uşor. Este important să nu ne amăgim cu ideea că suntem 'doar' fumători ocazionali. Pe lângă faptul că riscăm ca, în timp, să devenim dependenţi de nicotină, nu trebuie să fiţi un fumător împătimit pentru a fi expus riscurilor de îmbolnăvire.
Studii recente au demonstrat faptul că atât la femeile fumătoare, cât şi la bărbaţi, consumarea a 1- 4 ţigări pe zi este asociată cu un risc semnificativ mai mare de deces în urma bolilor de inimă, iar femeile sunt în mod special predispuse spre cancerul pulmonar şi spre boli de inimă.
Dependenţa de tutun este o boală cronică. ªi, ca orice boală, beneficiază de un tratament medicamentos şi de îngrijire din partea medicului. În România, Programul Naţional Stop Fumat îşi propune să îi ajute pe acei oameni care îşi doresc din tot sufletul să renunţe la fumat şi au nevoie de ajutor de specialitate.
Studiul realizat de specialiştii englezi a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ de 4.776 de persoane fumătoare, bolnave de cancer pulmonar şi de 2.835 de persoane fumătoare, cu plămâni aparent sănătoşi.
