Activitatea practică evidenţiază faptul că actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea spitalelor, în principal de Legea spitalelor nr. 270/2003, se caracterizează prin lacune legislative generatoare de disfuncţii majore (fapt probat şi de numeroasele modificări ce au fost aduse acestei legi în cei doi ani de la apariţie), constituind unul din motivele frecventelor neajunsuri apărute şi perpetuate la nivelul spitalelor.
Nevoia de operaţionalizare, de responsabilizare a managerilor din sectorul spitalicesc în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale şi de centrare a acestora exclusiv pe conducerea unităţilor sanitare, cu evitarea conflictului de interese impun unele modificări şi completări la actuala Lege a spitalelor.
Totodată, se impune conferirea unor atribuţii legale Ministerului Sănătăţii în coordonarea, evaluarea şi adoptarea de măsuri operative pentru eficientizarea şi creşterea calităţii serviciilor medicale, precum şi pentru crearea cadrului legal pentru constituirea de reţele de spitale şi reorganizarea spitalelor existente în consorţii de unităţi sanitare.
Obţinerea unor standarde superioare de calitate în asigurarea asistenţei medicale a populaţiei şi repartizarea echitabilă a resurselor, în raport de adresabilitate, sunt condiţionate de demararea propriu-zisă a procesului de acreditare a spitalelor. În acest scop, modificarea legislativa propusa prevede ca, în termen maxim de 5 ani, toate spitalele finantate din fonduri publice sa fie obligate sa intre în procesul de acreditare, actiune obligatorie pentru obtinerea finantarii de la Fondul national unic de asigurari de sănătate.
Desi initial Legea nr. 270/2003 prevedea infiintarea comisiei nationale de Acreditare a Spitalelor ca institutie autonoma, sub controlul Parlamentului, precum şi elaborarea şi aprobarea prin lege a regulamentului de organizare şi functionare a acesteia în termen de 60 de zile de la publicarea legii, acest lucru nu s-a indeplinit nici pana în prezent, desi au trecut peste doi ani de la termenul stabilit. Pentru marirea operativitatii şi a obiectivitatii, se impune sa se modifice structura comisiei de acreditare, iar procesul sa fie coordonat la nivelul Guvernului.
Experienta evidentiaza faptul ca spitalelele acumuleaza an de an arierate, utilizarea resurselor alocate nefiind un proces pe deplin transparent. Pentru a creste responsabilitatea acestor institutii sanitare în utilizarea eficientă şi transparentă a resurselor alocate, s-a prevăzut posibilitatea organizării spitalelor publice sub forma de societăţi comerciale pe acţiuni, sau de persoane juridice de drept privat cu scop nepatrimonial. Astfel se asigura intarirea rolului managerial şi imbunatatirea activitatii consiliilor de administraţie, ca organe de conducere a spitalelor. în acest scop au fost reproiectate componenta şi atributiile membrilor consiliilor de administraţie; s-a renuntat la dreptul de decizie al directorului general în cadrul acestui organism; s-au restrans cerintele necesare pentru a ocupa functia de director general, dar s-au stabilit reguli clare pentru limitarea conflictului de interese, prin definirea incompatibilităţilor cu această functie şi prevederea angajarii membrilor comitetului director cu norma intreaga în spital.
Pentru motivarea membrilor comitetului director, s-a prevazut negocierea salariilor în functie de performanta şi stabilirea lor de catre consiliul de administraţie.
Propunerea legislativa clarifica relatiile stabilite de spital cu unităţile de invatamant medical, atat pe linie didactica, cat şi din punct de vedere administrativ şi financiar.
Lege pentru modificarea şi completarea Legii spitalelor nr. 270/2003
EXPUNERE DE MOTIVE
Parlamentul României adoptă prezenta lege
Art. I. - Legea spitalelor nr. 270/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438/20 iun. 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 3, aliniatul (4) va avea următorul cuprins:
“(4) Cercetarea ştiinţifică medicală se efectuează pe bază de contract de cercetare, încheiat între spital şi finanţatorul cercetării.”
2. La articolul 7 se introduce un aliniat nou (3) cu următorul cuprins:
“(3) Ministerul Sănătăţii are obligatia identificarii şi elaborarii de masuri de crestere a eficientei şi calitatii serviciilor medicale şi de asigurare a accesului echitabil al populatiei la servicii medicale esentiale, precum şi obligatia monitorizarii aplicarii acestora de catre unităţile sanitare. în acest scop, la initiativa Ministerului Sănătăţii, cu avizul proprietarilor şi al consiliului de administraţie al spitalului, se pot constitui retele de spitale sau se pot reorganiza spitalele existente (prin creare de noi sectii şi departamente, fuziune de unităţi şi sectii, inchidere partiala sau totala a serviciilor existente şi alte masuri). Aceste masuri se pot lua şi la initiativa proprietarilor, cu respectarea prevederilor legale. Două sau mai multe spitale pot fuziona şi pot alcatui un consortiu, cu o administraţie proprie. Consortiul poate incheia contracte de furnizare de servicii medicale în nume propriu.”
3. La articolul 8, se introduce o noua litera, e1 , cu următorul cuprins:
„e¹) spitalul regional este spitalul care asigură asistenţa medicală pentru mai multe judeţe, pentru anumite specialităţi care nu sunt dezvoltate la nivelul judeţelor din regiunea respectivă;”
4. La articolul 8, litera i) se modifica şi va avea următorul cuprins:
„i) Spitalul universitar este spitalul care are relatii contractuale pentru desfasurarea de activitati de invatamant cu o institutie de invatamant medical superior acreditata. Spitalul universitar are angajat în structura sa personal didactic care îşi desfăşoara activitatea în cadrul unor sectii clinice universitare; acestea se afla în coordonarea personalului didactic desemnat de catre facultatea de medicina, pentru activitatile didactice şi de cercetare. Pentru activitatea medicala diagnostica şi terapeutica personalul didactic este în subordinea administraţiei spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de munca.”
5. La articolul 8, litera j se modifica şi va avea următorul cuprins:
„j) secţiile clinice universitare sunt secţiile de spital în care se desfăşoară activităţi de învăţământ universitar. Clinica universitară poate avea în coordonarea ei, pe linie didactica şi de cercetare, una sau mai multe secţii de spital în care se desfasoara activitate de invatamant;”
6. La articolul 8, se introduce o noua litera, q care va avea următorul cuprins:
„q) consortiile spitalicesti pot rezulta conform art. 7, alin. 2 atunci cand doua sau mai multe spitale fuzioneaza, avind o administraţie comuna, care poate incheia contracte de furnizare de servicii medicale în nume propriu .”
7. Articolul 9 se abroga.
8. La articolul 10, alineatul (4) se modifica şi va urmatorul cuprins:
„(4) Spitalele pot avea în componenţa lor structuri care acordă servicii ambulatorii de specialitate. Furnizarea acestor servicii se negociază şi se contractează în mod distinct cu casele de asigurări de sănătate în cadrul asistentei medicale spitalicesti”
10. La articolul 13, alineatul (1) se completeaza şi va avea următorul cuprins:
„(1) După acordarea autorizaţiei sanitare de funcţionare, spitalele intră în procesul de acreditare. Acreditarea se efectuează la cererea spitalelor. în termen de 5 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, toate spitalele din Romania finanatate din fonduri publice trebuie sa intre în procesul de acreditare; în caz contrar nu vor mai avea dreptul la finantare din fonduri publice.”
11. La articolul 13, alineatul (3) se modifica şi va avea următorul cuprins:
„(3) Acreditarea se acordă de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor, instituţie autonomă de drept public, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Sănătăţii. Acreditarea conferă spitalului dreptul de a intra în raporturi contractuale cu casele de asigurări de sănătate.”
12. La articolul 13, alineatul (4) se modifica şi va avea următorul cuprins:
„(4) Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor are în componenţă 7 membri, desemnaţi astfel: 2 reprezentanţi ai Parlamentului, câte unul de fiecare Cameră, 1 reprezentant din partea Ministerului Sănătăţii, 1 reprezentant din partea Colegiului Medicilor din România, 2 reprezentanti din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, şi 1 reprezentant al Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaselor din România. Membrii Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor sunt numiţi de ministrul sănătăţii, cu avizul comisiilor de sănătate ale celor două Camere, după audierea individuală, pe o perioadă de 4 ani.”
13. Alineatele (6) şi (7) ale articolului 13, vor avea următorul cuprins:
"(6) în primul an de funcţionare, finanţarea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor se face prin împrumut fără dobânda, din fondul de rezervă al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi, ulterior, din surse proprii. Împrumutul va fi rambursat în următoarele două exerciţii financiare.
(7) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor se stabileşte prin hotărire a Guvernului .”
14. La articolul 15, aliniatul (1) se modifica şi va avea următorul cuprins:
"Art. 15. - (1) Procedurile, condiţiile de acreditare, standardele de calitate medicală şi indicatorii corespunzători, precum şi categoriile de acreditare a spitalelor se elaboreaza şi se aprobă de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor.”
15. La articolul 19, dupa alienatul (1), se introduce un alineat nou, (11) cu următorul cuprins:
“(1¹) Prin hotărâre a guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor locale, spitalele publice pot fi înfiinţate sau reorganizate sub formă de societăţi comerciale pe acţiuni cu capital iniţial de stat sau ca persoana juridice de drept privat, cu scop nepatrimonial.”
16. La articolul 23, alineatul (1) se completeaza cu litera (f), care va avea următorul cuprins:
„f) medicii şefi de secţie, şefi de departamente, laboratoare sau compartimente”
17. La articolul 23, alineatele (8) şi (9) vor avea următorul cuprins:
“(8) În cadrul spitalului se organizează:
a) consiliul medico-farmaceutic, format din medicii şefi de secţie, şefi de departamente, laboratoare, farmacie sau compartimente;
b) consiliul de etica.
(9) Atribuţiile şi competenţele consiliului medical şi ale consiliului de etică se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea Colegiului Medicilor din România."
18. La articolul 23, se introduc aliniatele (91), (92) care vor avea următorul cuprins:
„(91) Personalul care asigura conducerea executiva trebuie sa fie incadrat cu contract de munca cu norma intreaga în spital.
(92) Atributiile de conducere executive a spitalului pot fi incredintate pe baza de contract unor firme sau organizatii specializate, în baza hotararii consiliului de administraţie, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii.”
19. La articolul 23, se introduc aliniatul (10), se modifica şi va avea următorul cuprins:
„(10) Institutele, centrele medicale clinice şi spitalele clinice/universitare care desfãşoarã activitãţi de cercetare ştiinţificã medicalã pot avea încã un director general adjunct medical (numit şi director medical), cu sarcini de coordonare a cercetãrii ştiinţifice şi didactice, care va face parte din comitetul director. Atribuţiile de coordonare a activitãţii ştiinţifice vor fi stabilite de cãtre consiliul de administraţie.”
20. La articolul 23, alineatul (11) se abroga.
21. Articolul 25 va avea următorul cuprins:
«Art. 25. - (1) Consiliul de administraţie este format din 5-7 membri în funcţie de mărimea spitalului şi de complexitatea serviciilor medicale acordate. Preşedintele consiliului de administraţie este ales din rândul membrilor săi, cu majoritate simplă din numărul total.
(2) Membrii consiliului de administraţie reprezintă următoarele instituţii, în baza unui mandat individual de reprezentare:
a) Un reprezentant al consiliului judeţean respectiv, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti
b) Un reprezentant al consiliul local pe raza caruia se afla spitalul,
c) Un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice
c) 1-2 reprezentanti al Ministerului Sanauatii
d) Un reprezentant al Casei Nationale de Asigurari de Sănătate , pentru spitalele aflate în contract cu CNAS
f) un reprezentant al Ministerului Educatiei şi Cercetarii pentru spitalele universitare, institutele şi centrele medicale clinice.
(3) În situaţiile în care un membru titular nu poate participa la şedinţa consiliului de administraţie acesta va fi înlocuit de membrul supleant desemnat de aceeaşi instituţie. În cazul în care un membru titular lipseşte de mai mult de trei ori consecutiv instituţia care l-a desemnat are obligaţia de a desemna un alt membru în locul său.
(4) Pentru spitalele din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească, membrii în consiliul de administraţie al spitalului sunt desemnaţi conform reglementărilor proprii.
(5) Din consiliul de administraţie nu pot face parte membri din consiliul director sau persoane aflate în relaţii salariale sau contractuale cu unitatea sanitară respectivă. Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor vor aproba prin ordin de ministru modelul mandatului de reprezentare a intereselor în consiliul de administraţie al spitalelor, precizând răspunderea individuală ce revine în această calitate.
(6) Cheltuielile de delegare în vederea participării la şedinţele consiliului de administraţie pentru membrii prevăzuţi la alin. (2), care domiciliază în altă localitate decât cea în care îşi are spitalul sediul, se suportă din bugetul instituţiei pe care o reprezintă.”
(7) La şedinţele consiliului de administraţie sunt invitaţi permanent, fără drept de vot, directorul general, preşedintele consiliului medical precum şi câte un reprezentant al: organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, Colegiului Medicilor din Romania, Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaselor din România, un reprezentant al asociaţiilor de pacienţi. Metodologia de stabilire a reprezentantului asociaţiilor de pacienţi se stabileşte prin Ordin al ministrului sănătăţii.
(8) Consiliul de administraţie este condus de către preşedinte.
(9) Atribuţiile principale ale consiliului de administraţie sunt următoarele:
a) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului, precum şi situaţiile financiare anuale, în condiţiile legii;
b) organizează concurs pentru ocuparea funcţiilor de director general, director general adjunct medical, a celorlalte funcţii de director şi a funcţiei de contabil-şef, în baza regulamentului aprobat în acest scop prin ordin al ministrului sănătăţii; preşedintele consiliului de administraţie numeşte în funcţie persoanele care au promovat concursul;
c) aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;
d) aprobă planul de achiziţii publice, precum şi lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente sau capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii;
