Viaţa socială se află în legătură directă cu dimensiunea amigdalei cerebrale
În revista de specialitate, Nature Neuroscience, echipa lui Barret a avertizat că nu se poate spune că există o legătură cauzală între mărimea amigdalei cerebrale şi numărul de cunoştinţe al unei persoane. Însă, studiile anterioare, efectuate pe primate, au scos la iveală că cei care trăiesc în grupuri sociale mai mari au şi amigdale mai mari. 'Persoanele cu amigdale cerebrale mai mari ar putea beneficia de materia primă necesară pentru a se bucura de o reţea socială mai complexă', a declarat Barret. 'Este posibil ca, pe măsură ce o persoană interacţionează, să i se mărească amigdala cerebrală. Aceasta ar fi presupunerea mea.'
Studiile anterioare au scos la iveală că anumite părţi ale creierului se măresc pentru a face faţă unor sarcini care necesită mai mult efort. În 2000, o echipă de specialişti în neurologie au arătat că taximetriştilor din Londra li s-a dezvoltat o parte a creierului, hipocampus, care îi ajută să reţină harta unui oraş.
Studiul lui Barrett se bazează pe cercetări efectuate de Robin Dunbar, profesor de antropologie socială şi culturală la Universitatea Oxford, care a descoperit limita teoretică a relaţiilor însemnate pe care le poate întreţine o persoană: 150. Barrett nu a investigat dacă dimensiunea amigdalei varia în funcţie de numărul de prieteni de pe reţele de socializare, deoarece nu se ştie dacă pentru a întreţine asemenea relaţii este nevoie de acelaşi efort congnitiv.
Echipa lui Barrett studiază acum relaţia dintre alte părţi ale creierului şi viaţa socială, dar şi felul în care anormalităţile sau leziunile cerebrale pot afecta viaţa socială a cuiva.