O problemă cu care se confruntă sistemul sanitar în continuare este plecarea personalului medical. Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie 'Carol Davila', prof. univ dr. Florian Popa, spunea, cu prilejul susţinerii Rezidenţiatului, că în 2009-2010 au plecat 5.000 de specialişti, motivele fiind, pe lângă salarii, dotările şi accesul la noile tehnologii. Prof. dr. Ioan Lascăr, preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, a declarat pentru Agerpres că în
2010, numărul medicilor care au solicitat certificate de bună practică, necesare pentru a putea pleca la muncă în străinătate, s-a dublat, ajungând la 950, comparativ cu anii 2007-2009, când numărul a oscilat între 420 şi 490.''Ritmul plecării medicilor s-a accentuat, ceea ce demonstrează că Occidentul îi aspiră. Noi îi pregătim, investim sume formidabile în acest lucru, pentru ca apoi ei să plece, motivul principal fiind salarizarea, care nu suportă comparaţie cu România'', a spus profesorul Lascăr.
El a adăugat că ''dacă finanţarea sistemului nu va fi între 8 şi 10% din buget, nu va deveni prioritate pentru Executiv şi nu va avea o strategie pe termen lung, indiferent de miniştrii care vor veni la conducerea Sănătăţii'', iar lucrurile nu se vor rezolva, dimpotrivă, se vor acutiza. ''În spaţiul european, la Bruxelles, Sănătatea a fost declarată prioritate. Noi suntem membri ai UE şi ar trebui să ne raliem acestei politici'', a subliniat prof. Lascăr.
Anul acesta, Ministerul Sănătăţii a pus accent pe pregătirea medicilor specialişti. Pentru a compensa lipsa specialiştilor în spitalele din ţară au fost luate două măsuri importante: reducerea cu un an a duratei de Rezidenţiat pentru 36 de specialităţi şi eliminarea Rezidenţiatului cu durata de 7 ani.
Tot în 2010, a fost adoptat oficial, ca probă scrisă obligatorie în scopul obţinerii titlului de medic specialist în Anestezie şi Terapie Intensivă în România, examenul pentru Diploma Europeană în Anestezie partea I (EDA partea I). Astfel, specialitatea Anestezie - Terapie Intensivă devine prima specialitate medicală din România dispusă să se alinieze transparent şi deplin exigenţelor justificate ale concetăţenilor noştri, care, ca oricare alţi cetăţeni ai Europei, doresc să fie îngrijiţi de medici cu un nivel de competenţă certificat şi cât mai înalt.
În luna decembrie a acestui an a fost lansată versiunea centralizată a Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), care constituie baza pentru introducerea cardului european şi a reţetelor electronice.
Preşedintele CNAS a precizat, cu acest prilej, că prin introducerea acestui model informatizat nu vor mai fi admise interpretări sau ''eschive'' de la respectarea normelor, iar serviciile medicale vor fi decontate corect în baza contractelor încheiate de Casa de Asigurări de Sănătate cu furnizorii.
Noul sistem reprezintă cel mai mare sistem informatizat funcţional din România. Registrul Unic al Asiguraţilor conţine întreaga populaţie a României, acesta fiind unul dintre motivele datorită căruia versiunea SIUI deţine, în acest moment, o complexă bază de date cu informaţii despre persoanele care beneficiază de sistemul de asigurări de sănătate din România.
Sistemul verifică şi validează serviciile medicale, luând în considerare întregul complex de date despre asigurat, despre medic, despre furnizorul medico-farmaceutic care a semnat un contract cu CNAS, despre listele de medicamente şi despre serviciile active la momentul curent.
În plus, sistemul decontează un serviciu medical numai dacă în privinţa acestuia sunt respectate în totalitate prevederile normative în vigoare.
Prin intermediul acestui sistem pot fi evidenţiate diferite categorii de informaţii, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, referitoare la diferitele tipuri de asiguraţi, pensionari, persoane co-asigurate, persoane cu diferite grade de invaliditate, elevi, studenţi, nou-născuţi.
În opinia prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), o caracteristică a acestui an a fost abandonarea responsabilizării sociale în medicină de către guvernanţi, lipsa unui plan coerent, o funcţionare inadecvată prin măsuri luate la întâmplare.
În ceea ce priveşte bugetul pentru anul viitor, preşedintele CMR a declarat pentru Agerpres că ''nu sunt semne bune, iar morbiditatea va creşte''.
Ministerul Sănătăţii are în vedere, pentru 2011, mai multe măsuri - introducerea co-plăţii, reducerea cu 10% a numărului paturilor de spital, plata contribuţiei pentru sănătate şi de către pensionari şi revoluţionari, introducerea bugetului orientativ la medicul de familie, legea farmaciei, introducerea cardului de sănătate. Astfel, pensionarii cu venituri de peste 740 de lei şi revoluţionarii, cu excepţia celor răniţi, vor plăti contribuţii sociale de sănătate, numărul contribuabililor incluşi prin această măsură în baza de impozitare fiind de aproximativ două milioane. Suma ce va fi strânsă de la pensionari ar urma sa fie folosită la compensarea medicamentelor şi la finanţarea spitalelor.
