Sistemul de sănătate nu a fost sustenabil în 2010, fondurile alocate nu au fost suficiente, ceea ce a dus la situaţia ca pacienţii spitalelor să fie nevoiţi să-şi cumpere singuri, de multe ori, medicamentele, dar a înregistrat şi un număr insuficient de cadre medicale, din cauza blocării posturilor din sistemul bugetar. Situaţia a fost anticipată de ministrul Cseke Attila, care încă de la validarea sa ca ministru al sănătăţii anunţa că 2010 va fi un an foarte greu.
Poate va fi nevoie să luăm nişte măsuri nepopulare. Voi milita pentru ca bugetul pe 2010 să fie cel puţin egal cu cel din 2009, respectiv 3,6% din PIB', afirma, la preluarea mandatului, ministrul Sănătăţii. Bugetul pentru 2010 a fost aproape pe egal cu cel din 2009, dar din acesta a trebuit să se plătească şi suma cheltuită în 2009 prin credite de angajament.Pe de altă parte, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Lucian Duţă, declara recent, la conferinţa cu tema 'Radiografia sistemului de sănătate', că CNAS va intra în 2011 cu un deficit de trei miliarde de lei. El menţiona că 4,5 milioane de plătitori care cotizează la fondul de sănătate cu 10,7% trebuie să asigure fondurile pentru cei peste 20 milioane de locuitori. ''Bugetul Casei şi al Ministerului Sănătăţii (MS) este de aproximativ cinci miliarde de euro. Cei mai mulţi bani se duc către spitale, iar din aceste fonduri, spitalele folosesc pentru cheltuielile de personal 75% , cam 10% pentru întreţinere şi restul pentru serviciile de sănătate, or cu aceste fonduri nu pot fi asigurate servicii de calitate'', a susţinut Lucian Duţă.
Diferenţa dintre ţara noastră şi alte ţări europene este foarte mare - în România se alocă pentru sănătate 200 de euro pe cap de locuitor, în timp ce în Europa Occidentală se discută începând de la 1.000 euro pe cap de locuitor.
'Anul 2009 s-a încheiat cu un deficit de 2,8 miliarde lei, bani care s-au rostogolit în 2010 şi au apărut în bugetul pe 2010. Anul 2010 este anul în care avem cele mai mari probleme în sistemul de finanţare', a explicat preşedintele CNAS, adăugând că deficitul este de 2,5-3 miliarde lei şi se pune acut problema ce se va face în 2011 când, dacă nu va exista o finanţare corespunzătoare, bugetul va fi scăzut cu această sumă. Lipsa unei finanţări corespunzătoare a generat probleme în asigurarea medicaţiei gratuite pentru programe, dar şi lipsa banilor pentru infrastructură şi pentru aparatură.
În anul 2010 au fost adoptate noi reglementări, cum ar fi un nou sistem de compensare a medicamentelor, mărirea termenelor de plată către furnizorii de servici medicale, introducerea noţiunii de farmacie de familie, noi prevederi privind rezidenţiatul, descentralizarea spitalelor.
Majoritatea spitalelor au fost transferate către consiliile locale, măsură controversată, câţiva primari sau preşedinţi de consilii judeţene refuzând să preia spitalele. Din 439 de spitale, la minister au mai rămas 62 de unităţi, care au fost comasate şi s-a ajuns ca în subordinea MS să rămână 59 de unităţi.
De la 1 septembrie, bolnavii cronici care au vrut să rămână pe schemele de tratament pe care le aveau şi nu au dorit să treacă pe tratamente cu generice au scos mai mulţi bani din buzunar pentru reţete, potrivit noilor reglementări de compensare a medicamentelor aflate pe lista C1, care cuprinde medicamente gratuite pentru bolnavii cronici.
Tot subfinanţarea a făcut ca spitalele să rămână, timp de şase luni, fără vaccin împotriva tuberculozei, iar aproximativ 60.000 de nou-născuţi să nu poată fi imunizaţi. Ministerul a trebuit să achiziţioneze vaccin de la un producător străin, pentru că Institutul Cantacuzino a pierdut autorizaţia de funcţionare. /Agerpres/
Cu ce alte probleme s-a mai confruntat sistemul sanitar în 2010 puteţi afla în materialul de mâine.
