O nouă scuză pentru a justifica infidelitatea: nu am fost eu, este vina genelor mele. Mai concret, DRD4. ªi mai exact: o variantă a acestei gene. Argumentul nu îi va folosi celui care a călcat greşit să scape de consecinţele actelor sale, dar, din punct de vedere ştiinţific, scuza este impecabilă. Un studiu al Universităţii Binghamton, de pe lângă Universitatea de stat din New York, a descoperit că persoanele predispuse la adulter şi la promiscuitate au această
varietate a genei DRD4, care le face să fie mai înclinate să-şi înşele perechea cu aventuri sexuale de o singură noapte.Studiul s-a făcut pe baza sondajelor la care au participat 181 de voluntari ai acestei universităţi, care au fost supuşi unui chestionar detaliat privind comportamentul lor sexual. Acestora li s-a prelevat apoi o mostră de ADN. S-a aflat astfel că cei care aveau o variantă a acestei gene erau mai predispuşi la relaţii fără angajament şi la adulter.
Potrivit responsabililor acestui studiu, condus de profesorul Justin R. García, de la Departamentul de ªtiinţe Biologice din cadrul Universităţii Binghamton, studiul constituie evidenţa genetică a faptului că există o legătură între acest comportament şi genetică, având în vedere că DRD4 influenţează activitatea cerebrală şi, prin urmare, deciziile luate de individ.
Potrivit studiului, motivaţia pentru a se bucura de o aventură sexuală de o singură noapte se găseşte în centrul plăcerii, care generează dopamina. Este vorba de o genă deja cunoscută şi care, între alte variante, este responsabilă de dependenţele de jocuri şi alcool, explică Garcia. Potrivit responsabililor studiului, motivaţia de a fi infideli perechii provine de la sistemul plăcerii din creier, care eliberează doze de dopamină. Totuşi, nu toţi cei care au această mutaţie a genei nu pot rezista să fie credincioşi perechii lor. Prin urmare de ce unii rezistă şi alţii nu? Pentru că în acest comportament intervin şi alte motive de ordin personal pentru fiecare individ.
Singurul lucru pe care l-a constatat studiul este că în rândul bărbaţilor sau femeilor, care au această variantă a genei, rata adulterului este mai mare decât la restul, deşi se poate uneori rezista tentaţiei de a face acest pas. Pe de altă parte, deşi este valabilă din punct ştiinţific, strategia de a da vina pe gena DRD4 pentru infidelitate, nu este în schimb de folos în procesul de divorţ.
