Marile companii farmaceutice conduc numeroase experimente clinice în străinătate, în ţări în care reglementările în domeniu sunt practic inexistente şi unde agenţia guvernamentală a SUA de protecţie a consumatorului, Food and Drug Administration /FDA/, nu ajunge, iar 'greşelile' sunt închise în mormintele săracilor. Experimentele clinice sunt făcute pe români dispuşi să se supună testărilor, pe ruşi bolnavi, polonezi fără adăpost şi chinezi defavorizaţi,
scrie revista 'Vanity Fair'', care a analizat în ediţia pentru ianuarie 2011 globalizarea industriei farmaceutice şi eşecul guvernului SUA de a ţine în frâu maşina de profit letală.Ce au în comun oraşe ca Iaşi, din regiunea Moldova din România, cu Mégrine din nordul Tunisiei, sau Tartu, în Estonia, şi Shenyang, din nord-estul Chinei? Aceste locuri nu se află pe nicio listă a primelor 10 locuri de destinaţii turistice. Cu toate acestea, ''cercetaşii'' industriei farmaceutice le-au vizitat pe toate, dar şi alte zeci de oraşe similare, mari şi mici, pentru a găsi oameni dispuşi să se supună unor testări clinice pentru noi medicamente şi astfel să convingă FDA să declare medicamentele sigure şi eficiente pentru americani.
Cu mai mult timp în urmă, doctoriile administrate americanilor erau testate fie în SUA, fie în Europa. Dar situaţia nu mai stă aşa. În 1990, potrivit inspectorului general din Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane, 271 de testări de medicamente destinate utilizării în SUA au fost efectuate în ţări străine. În 2008, numărul lor a crescut la 6.485, o creştere de peste 2.000%. Inspectorul a constatat că cele mai mari 20 de companii farmaceutice din SUA au efectuat 'o treime din testările lor clinice exclusiv în locaţii străine'. Totodată, 2.900 de medicamente diferite pentru 4.600 de afecţiuni distincte sunt în curs de testare clinică şi pasibile să ajungă pe piaţă.
Din perspectiva companiilor farmaceutice, este uşor de sesizat de ce este atât de atrăgător să-şi mute testările clinice peste mări. Este mai ieftin să le facă în locuri unde populaţia locală supravieţuieşte cu doar câţiva dolari pe zi şi este mai uşor să recruteze pacienţi, care de multe ori cred că sunt trataţi pentru o boală mai degrabă decât să fie parte a unui experiment. Totodată, este mai uşor să găsească ceea ce industria numeşte pacienţi 'curaţi de medicamente' - oameni care nu au fost trataţi pentru nicio boală, care nu au luat niciun medicament şi care vor prezenta rezultate mai bune la testare.
Reglementările din multe ţări străine sunt mai puţin stricte, în cazul în care există, riscul de litigiu este neglijabil, în unele locuri inexistent, preocupările de ordin etic sunt o figură de stil, iar un avantaj semnificativ pentru companiile de medicamente este că FDA nu monitorizează ce fac companiile farmaceutice. Mii de testări au loc în ţări unde există concentraţii mari de săraci, adesea analfabeţi, care în unele cazuri semnează formularele de acord cu o cruce. În România, de exemplu, au avut loc 876 de testări, în Ucraina 589. Cele două destinaţii care vor eclipsa într-o zi chiar şi Europa şi SUA sunt însă China (cu 1.861 de testări) şi India (cu 1.457).
Publicaţia menţionează exemplul Celebrex care a fost promovat agresiv în reclame de televiziune timp de un deceniu. Producătorul său, Pfizer, cea mai mare companie farmaceutică din lume, a cheltuit peste un miliard de dolari pentru promovarea lui, ca remediu pentru dureri de artrită şi crampe menstruale. Baza de date arată că cel puţin 36 de testări s-au făcut în alte ţări - câte una în Estonia, Croaţia, Lituania, dar şi în 11 diferite oraşe ucrainene.
Povestea Celebrex nu are un sfârşit fericit. Pacienţii care au luat medicamentul au fost mai susceptibili de a suferi atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale decât cei care au luat analgezice mai vechi şi mai ieftine. Între timp, Pfizer a promovat Celebrex la bolnavii de Alzheimer, menţionând posibilitatea ca medicamentul să încetinească progresia demenţei, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Vânzările de Celebrex au ajuns la 3,3 miliarde dolari în 2004.
Mulţi cercetători americani spun că preferă să testeze medicamentele în străinătate. Citiţi articolele nostre viitoare pentru a afla de ce. /Agerpres/
