În fiecare an peste 4 milioane de pacienţi din spitale din Europa suferă din cauza infecţiilor nosocomiale pe perioada în care sunt internaţi. Cele mai frecvente astfel de infecţii intraspitaliceşti sunt provocate de o tulpină a stafilococului aureu ce este rezistentă la tratamentul cu antibiotice. O echipă de cercetători germani de la Universitatea din Wuerzburg şi de la Centrul Helmholtz de Cercetare a Bolilor Infecţioase din Braunschweig au descoperit
un nou tratament împotriva acestor infecţii. Oamenii de ştiinţă germani au reuşit să obţină un anticorp ce atacă în exclusivitate tulpina de stafilococ aureu (Staphylococcus aureus) rezistentă la antibiotice (MRSA) la cobai.'Am reuşit să activăm un mecanism de apărare împotriva stafilococilor patogeni la şoareci cu ajutorul unor anticorpi', a comentat Dr. Udo Lorenz de la Departamentul de chirurgie al Universităţii din Wuerzburg. Alături de Dr. Knut Ohlsen de la Institutul pentru Biologie a Infecţiilor Moleculare, Udo Lorenz şi-a petrecut ultimii ani în încercarea de a lupta împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice cu ajutorul anticorpilor. 'Aceşti anticorpi se ataşează într-un anumit punct de bacterie', marcând această bacterie care devine astfel recognoscibilă de către sistemul imunitar al organismului care o elimină, a precizat Dr. Lorenz pentru Deutsche Welle. Dr. Christian Erck de la Centrul Helmholtz a participat la dezvoltarea acestor anticorpi pe şoareci.
'Aceşti anticorpi fac bacteria să fie vizibilă pentru sistemul imunitar. Chiar şi atunci când antibiotiocele nu mai pot ucide tulpinile de bacterii rezistente, anticorpii şi sistemul imunitar se pot descotorosi de ele', a susţinut el.
În cadrul experimentelor, sistemele imunitare ale şoarecilor au fost capabile să elimine cu 30% mai mulţi agenţi patogeni cu ajutorul anticorpilor decât fără acest ajutor. 'Este un avantaj care poate face diferenţa între viaţă sau moarte', a mai precizat Dr. Lorenz.
Următorul pas pentru cercetătorii germani implică transferul acestor anticorpi de la şoareci la om, ceea ce presupune 'umanizarea' moleculelor de anticorpi astfel încât sistemul imunitar al oamenilor să nu producă la rândul său anticorpi împotriva anticorpilor de la cobai şi să-i elimine. 'Vom folosi doar acea parte a anticorpilor care se fixează pe corpul bacterian şi vom reconstrui artificial restul moleculei pentru a elimina problemele de incompatibilitate', a mai adăugat Dr. Lorenz.
Dacă totul va decurge normal, primele teste clinice pe oameni vor începe la sfârşitul anului viitor.
