Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, spune că în cazul în care nu se găseşte ''un tratament rapid, serios şi durabil'' la criza din sistemul sanitar românesc, aceasta riscă să se transforme în una dintre ''cele mai complicate crize de natură socială, economică şi poate chiar politică pe care a traversat-o România în ultimii ani'. Geoană a participat, joi, la Brăila, la întâlnirea Comisiei de Sănătate a Senatului României. ''Cred că trebuie să avem curajul să
spunem că este nevoie de o adevărată revoluţie în acest domeniu. Peticirea permanentă pe care am făcut-o în Sănătate de ani şi ani de zile, indiferent de cine a fost la guvernare, trebuie să fie înlocuită de o strategie coerentă', a declarat Geoană.De asemenea, el a atras atenţia asupra subfinanţării din domeniu. 'Unul dintre scopurile venirii noastre aici la Brăila este de a încerca să vedem care va fi poziţia noastră inclusiv la dezbaterea bugetului de stat pe 2011 şi sper ca, în premieră, un buget multi-anual. Este clar că suntem în faţa unei subfinanţări cronice a sistemului medical. Este o situaţie pe care trebuie să începem să o remediem. România se află, la nivel european, la alocare pe cap de locuitor de aproximativ 470 de dolari, fiind urmată doar de Ucraina, Albania şi Republica Moldova. Acest lucru nu mai poate fi tolerat din punct de vedere politic şi din punct de vedere al sistemului', a arătat preşedintele Senatului.
Mai mult, el a subliniat faptul că, în acest moment, ca procentaj din PIB, România se află pe ultimul loc din UE, alocările fiind constant sub 4%, adică aproximativ jumătate din media europeană.
'Va trebui ca între priorităţile naţionale, care sunt acum contradictorii, să decidem odată pentru totdeauna dacă Sănătatea este o prioritate în România sau nu. Dacă este, trebuie să primească banii corespunzători. Însă, acest lucru trebuie să fie însoţit şi de o eficientizare a cheltuirii banului public. Deşi finanţarea în termeni nominali a crescut, totuşi, chiar dacă este o alocare mică din PIB, calitatea sistemului de sănătate nu a crescut. Este clar că aici avem o problemă pe care trebuie să o recunoaştem cu sinceritate şi pentru care trebuie să începem să găsim soluţii', a susţinut Mircea Geoană.
Preşedintele Senatului a accentuat faptul că deşi s-a vorbit cu mai mult curaj despre descentralizare în ultima perioadă, de foarte multe ori nu a existat o viziune coerentă, inclusiv în problema finanţării şi al programelor de dezvoltare. 'Trebuie să recunoaştem că avem o problema semnificativă legată de transparenţa cheltuirii banului public în sistemul de sănătate din România. Faptul că am întârziat, ani şi ani la rând, identificarea unor standarde de cost este o invitaţie la risipa şi este uneori invitaţie chiar şi la corupţie', a declarat Geoană.
De asemenea, el a mai subliniat faptul că există o discuţie ''mai politică'' legată de sistemul de fiscalitate din România. ''Dacă se va ajunge către o formă de impozitare progresivă, atunci ne putem gândi la o formă de deductibilitate pentru angajator şi pentru angajat, pentru că în multe ţări, într-un sistem mai flexibil de fiscalitate, ar permite decontarea cheltuielilor cu sănătatea angajatului din impozitele pe care le plătesc angajatorii', a spus Mircea Geoană.
El a atras atenţia şi asupra imensei probleme create în societate de exodul medicilor şi al altor cadre medicale. 'Este una dintre cele mai severe crize cu care se confuntă România. Niciun alt sector nu a provocat o astfel de hemoragie. Conform unui standard al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii spune că dacă dintr-o ţară pleacă 2% din numărul total al medicilor şi cadrelor medicale, Guvernul ţării respective ar trebui să instituie o alerta roşie, pentru ca este deja un risc strategic la nivelul acelei ţări, un risc de deteriorare ireversibilă a calităţii actului medical din ţara respective. Conform ultimelor estimări, România a pierdut peste 4% din cadrele medicale. Începând de anul trecut şi amplificat de criza de acum, de scăderea de salarii şi de demotivarea absolut catastrofală a cadrelor noastre medicale, am început să avem mai multe emigrări decât absolvenţii din facultăţile de medicină', a conchis preşedintele Senatului.
