MMSSF (Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei) a organizat săptămâna trecută o dezbatere publică pe tema proiectului de hotărâre de guvern, care urmăreşte responsabilizarea administraţiei publice locale şi dezvoltarea parteneriatului cu unităţile autorizate de învăţământ sanitar postliceal şi unităţile acreditate de învăţământ superior medical de scurtă şi lungă durată, în vederea organizării acţiunii de voluntariat în domeniul serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice.
La dezbatere au fost prezenţi reprezentanţi ai ministerelor, ONG-urilor şi direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului /DGASPC/.
"Pentru persoanele vârstnice, asistenţa la domiciliu este foarte puţin dezvoltată şi România trebuie să se obişnuiască cu nucleele de voluntariat la nivel comunitar. Am vrut să animăm o anumită categorie de resurse umane pregătite să intre în acest sistem", a declarat Maria Muga, secretar de stat în MMSSF.
Proiectul legislativ a fost bine primit de reprezentanţii DGASPC, care speră ca o parte dintre voluntari să se angajeze ca asistenţi sociali, însă ONG-urile au avut o serie de rezerve şi au venit cu propuneri pentru îmbunătăţirea acestei iniţiative legislative.
Proiectul de act normativ prevede, în principal, participarea la acţiuni de voluntariat, pe baza consimţământului liber exprimat, a elevilor din unităţile autorizate de învăţământ sanitar postliceal, începând cu anul II de studii, a studenţilor din unităţile acreditate de învăţământ superior medical de scurtă şi lungă durată, în cadrul stagiului de pregătire practică, a oricăror altor persoane a căror pregătire profesională sau instruire corespunde acestei acţiuni, precum şi încheierea de protocoale anuale între unităţile de învăţământ şi DGASPC, posibilitatea echivalării certificatului de îngrijitor la domiciliu cu autorizaţia de liberă practică în domeniul îngrijitorilor la domiciliu, în condiţiile în care voluntarul desfăşoară patru ore de activitate pe săptămână, iar durata contractului de voluntariat este de minim şase luni.
În România, numărul persoanelor în vârstă (de peste 60 de ani) în anul 2000 s-a estimat la circa 18,7% din totalul populaţiei, în 2003 – la 19,9%, iar pentru anul 2030 este preconizat un procentaj de 22,3%. Numai în ultimii opt ani, populaţia vârstnică a înregistrat o creştere de peste două procente.(Rompres)
