Producătorii de medicamente generice atrag atenţia asupra calculului preţurilor la medicamente
Reprezentanţii APMGR susţin, de asemenea, că vor exista repercusiuni asupra producătorilor români de medicamente, afectând rolul acestora în relansarea economică a României. Totodată, producătorii de medicamente generice estimează că măsura propusă de minister va crea confuzie şi anomalii şi în operarea listelor A, B, C1 şi C3, la care rămân în vigoare adaosurile comerciale de până acum. ''Adaosul distribuitorului oscila între 14% şi o sumă fixă de 30 de lei - propunerea de micşorare fiind de 4% - şi adaosul pentru farmacii, care în formula veche putea oscila între 24% şi suma fixă de 35 lei, va fi unic, de 1,5%. Prin urmare, fie pacienţii vor avea de suferit pentru că nu le vor mai găsi în farmacii, fie, acolo unde vor exista alternative, acestea vor fi mai scumpe şi prin urmare costurile pentru programele naţionale vor creşte'', susţin reprezentanţii APMGR în comunicat.
În plus, păstrarea măsurii de decontare la preţul de raft şi nu la cel de referinţă, atunci când există multiple variante comerciale ale aceluiaşi produs, risipeşte banul public care ar putea fi utilizat tocmai pentru a fi reinvestit în proiectele strategice ale Ministerului Sănătăţii. Astfel, dintre cele peste 1.400 de medicamente incluse în programele naţionale C2, care corespund la circa 280 de molecule, aproape o jumătate au o alternativă generică a cărei utilizare poate accesibiliza programele naţionale de sănătate pentru mai mulţi pacienţi. Din informaţiile aflate în circulaţie, reiese că 80% din fondurile ministerului sunt utilizate pentru a trata mai puţin de 3% din populaţie - o statistică îngrijorătoare pentru o ţară, care alocă pentru medicamente mai puţin de 45 de euro/locuitor, mult sub media europeană de 300-400 euro/locuitor.
Practica utilizării preţurilor de referinţă este comună în Europa şi în lume, atunci când există alternative generice accesibile. Trecerea la utilizarea acestei metode în programele naţionale din România va păstra gratuitatea pentru pacienţii înrolaţi în aceste programe, permiţând tratarea şi a altor pacienţi aflaţi încă pe liste de aşteptare, apreciază reprezentanţii asociaţiei. APMGR consideră că ministrul sănătăţii, Attila Cseke, a activat un pachet strategic de măsuri care poate să deschidă reformarea sănătăţii şi susţine proiectele strategice ale ministrului, respectiv descentralizarea spitalelor, întărirea infrastructurii medicinei de urgenţă şi lupta contra cancerului - dar atrage atenţia că proiectul de ordin privind calculul preţurilor la medicamente pentru lista C2 va conduce la efecte contrare.
APMGR face, totodată, un apel către ministrul Cseke să dialogheze, în procesul de legiferare, cu reprezentanţii industriei locale, care pun în circulaţie peste 60% din volumul de medicamente utilizate în practică şi au un rol direct în relansarea economică a României.