Medicul urolog Mihai Lucan a realizat prima operaţie de transplant din ţară, de la un pacient cu stop cardio-respirator ireversibil şi care, în acelaşi timp, se afla şi în moarte cerebrală. Profesorul a explicat, vineri, într-o conferinţă de presă, că acest tip de donator, care să decedeze în condiţii care permit o recoltare rapidă, atât din punct de vedere medical, cât şi din punctul de vedere al acordului familiei, este foarte rar, nu doar în România, ci şi în Europa.
Potrivit unei clasificări denumite 'Maastricht', există patru tipuri de donatori cu stop cardio-respirator, respectiv cei care decedează în afara spitalului, fără resuscitare cardio-resporatorie, cei resuscitaţi fără succes (morţi în afara sau în interiorul spitalului), cei cu stop cardiac inevitabil (pacienţi muribunzi de la ATI sau cu leziuni cerebrale ireversibile), care pun cele mai mari probleme de etică şi pacienţi cu stop cardiac având moarte cerebrală.Pacienta de la care s-au prelevat rinichii a murit în urma unui anevrism, la 35 de ani, la Târgu Mureş. Organele prelevate au fost transplantate, la finalul lunii septembrie, unor bărbaţi care făceau dializă de luni de zile. Unul dintre cei doi, Ilie Hotinceanu, are 60 de ani, iar acum, la două săptămâni de la operaţie, se simte bine şi aşteaptă să-şi recapete, din nou, independenţa. 'Un an şi şase luni am făcut dializă, iar anul trecut m-am înscris pentru transplant. Vreau să-mi capăt din nou independenţa... Am fost sportiv toată viaţa, am făcut handbal şi schi, n-am fumat, n-am băut... nu beau cafea', a povestit bărbatul.
Dintre ţările europene, în Anglia se realizează cele mai multe transplanturi - 318 - de la asemenea pacienţi, aflaţi şi în moarte cerebrală şi cu stop cardio-respirator ireversibil, urmată de Spania cu 107, Olanda cu 96, de Franţa cu 62 şi de Austria cu un transplant. Acum are şi România un astfel de caz, în timp ce Germania, Ungaria şi Bulgaria sau alte ţări din Europa nu au nici unul.
Potrivit medicului Mihai Lucan, în vara aceasta activitatea de transplant a fost foarte intensă deoarece instituţiile abilitate au reuşit să depăşească un anumit blocaj în comunicarea cu donatorii sau cu familiile acestora. Doar anul acesta, până în prezent, la Institutul de Urologie şi Transplant Renal din Cluj au fost realizate 100 de transplanturi, iar, în cursul verii, au fost făcute şi 15 operaţii pe zi.
'Anul acesta activitatea de transplant în institut a fost extrem de intensă, deşi condiţiile financiare au fost destul de variabile, cu toate promisiunile. Totuşi, pacienţii erau ameninţaţi că trebuie să facă coplată pentru medicamentele de transplant, ceea ce ar fi însemnat ca fiecare pacient să dea patru milioane pe lună, iar asta îi executa pur şi simplu pe unii din ei. Până la urmă s-a ajuns la o situaţie favorabilă şi asta ne-a permis să putem să ajutăm în continuare un procent foarte mare de pacienţi. Oamenii vorbesc între ei şi rata donării a crescut fenomenal', a spus Lucan./Agerpres/
