Preşedintele CNAS: bolnavii cronici nu vor plăti în plus pentru medicamente
În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, preşedintele CNAS a precizat că CNAS nu gestionează decât banii asiguraţilor, care 'sunt mai mult bani privaţi decât publici'. 'Banii se duc în fondul unic şi de acolo se plătesc serviciile medicale', a adăugat el. Dr. Duţă, a adus din nou în discuţie faptul că în România sunt 11 milioane de oameni care nu plătesc la fondul de asigurări de sănătate şi acest lucru face să nu existe suficiente fonduri. 'Deşi în ultimii şase-şapte ani au crescut fondurile pentru sănătate, banii nu ajung. Din acest fond, care a scăzut, pe de o parte, pentru că sunt mulţi şomeri şi firme care s-au desfiinţat, trebuie plătite toate serviciile medicale, plus datoriile acumulate', a explicat dr. Duţă.
Referindu-se la situaţia din spitale, preşedintele CNAS a admis că este dezastruoasă, argumentând că banii se scurg din ce în ce mai mult către consumul de medicamente. El a arătat că în situaţii excepţionale se pot cere bani de la stat, lucru care de altfel s-a făcut pentru rectificarea bugetară. El a atras atenţia însă că am putea asista la un faliment al CNAS în următorii doi-trei ani dacă lucrurile continuă astfel. Dr. Lucian Duţă a recunoscut că măsurile luate au fost dure şi neaşteptate, dar ele sunt necesare pentru a creşte bugetele pentru spitale şi pentru serviciile medicale desfăşurate. El a făcut referire şi la criza instituţională din sistem, susţinând că nu se ştie exact ce trebuie să facă CNAS şi ce ministerul, existând un mare grad de confuzie. În opinia sa, CNAS ar trebui să apere interesele pacientului, să ceară standarde de sănătate în folosul pacientului.
'Acum suntem obligaţi să încheiem contracte cu toţi furnizorii de servicii, indiferent dacă sunt sau nu competenţi ori oferă servicii medicale de calitate', a spus Duţă.Preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Vasile Astărăstoae, moderatorul dezbaterii, a subliniat faptul că pacienţii nu trebuie să sufere, în nici un caz, şi nimeni nu are dreptul să decidă cine trăieşte şi cine moare. 'Nu se poate să discutăm despre sănătatea unui bolnav făcând calcule matematice şi să nu discutăm cu medicii. Din discuţiile cu medicii a reieşit că sunt situaţii când la acelaşi diagnostic, cu aceeaşi substanţă activă, unul nu plăteşte şi unul plăteşte 95 de milioane pentru că diferă miligramele, în cazurile din oncologie', a menţionat prof. dr. Astărăstoae. El a atras însă atenţia că dacă lista actuală rămâne în vigoare, deşi are multe inadvertenţe, ea nu va fi aprobată de Colegiul Medicilor din România.
Reprezentantul organizaţiei profesionale a medicilor din România a adus în discuţie şi lipsa politicilor coerente pentru sănătate. Reprezentantul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), dr. Sorin Popescu, a subliniat că în România se alocă cei mai puţini bani pentru medicamente, deşi se spune că este un consum mare de medicamente. 'Se alocă 45 de euro pe an pe cap de locuitor. Au fost făcute însă multe investiţii în infrastructură, în dotare', a precizat dr. Popescu.
În ceea ce priveşte faptul că se consumă prea multe medicamente, şi medicamente scumpe, dr. Sorin Popescu a spus că în România, până de curând, reţetele se prescriau pe DCI (denumire comună internaţională), şi nu pe brand, iar Casa deconta. 'Se desfăşoară şi export paralel în proporţie de 20-30%, care trebuie luat în calcul la consumul de medicamente', a adăugat reprezentantul ARPIM.
Medicii participanţi la dezbateri au susţinut că listele aflate pe site-ul CNAS au foarte multe neconcordanţe şi din calculele realizate de ei, pe oncologice, boli hepatice, rezultă că în unele situaţii pacienţii sunt nevoiţi să plătească şi sume mari. Ei consideră că aceste liste trebuie rediscutate şi refăcute, altfel, pacienţii vor fi nevoiţi ca pentru concentraţii diferite să plătească în plus.
Participanţii la dezbatere au atras atenţia că adevărata dimensiune a noilor reglementări privind compensarea medicamentelor se va cunoaşte de la 1 octombrie, când majoritatea pacienţilor vor veni să-şi ia reţetele. În perioada iulie, august, septembrie, ei au avut asigurate medicamentele, prin faptul că au dreptul să ia medicaţia pe trei luni. Modul de calcul al noilor modalităţi de compensare nu este clar nici pentru medici, nici pentru farmacişti, a reieşit din dezbateri.Vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România, Clara Popescu, a spus că este greu de înţeles modalitatea de calcul pentru compensare şi a cerut CNAS ca reprezentaţii farmaciştilor să fie consultaţi./Agerpres/