De la data de 1 septembrie, bolnavii cronici vor scoate bani din buzunar pentru reţete, dacă vor să-şi păstreze aceleaşi terapii, potrivit noilor reglementări de compensare a medicamentelor aflate pe lista C1, care cuprinde medicamente gratuite pentru bolnavii cronici, postate pe site-ul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Este vorba despre bolnavii de leucemie, ciroze, poliartrită reumatoidă, boli psihice, etc. Dr. Sorin Popescu,
preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a declarat, duminică, pentru Agerpres, că, potrivit acestor noi reglementări, compensările de pe lista C1 se vor face ca pentru lista A şi B, astfel că se va reveni la medicamente de acum 30 - 40 de ani."Diferenţa este că această coplată din partea pacienţilor nu va fi de doar 1 - 2 milioane, aşa cum se întâmplă acum, ci de 35 - 40 de milioane, în condiţiile în care vor dori să îşi păstreze acelaşi tratament", a subliniat preşedintele ARPIM. Dr. Sorin Popescu spune că o altă reglementare prevede ca producătorii de medicamente să prezinte în zece zile dosarele cu eficienţa medicamentelor, tolerabilitatea acestora, eficacitatea şi raportul cost - eficienţă, în vederea întocmirii unor noi liste de compensate, ceea ce, după cum susţine medicul, nu este legal. Potrivit dr. Popescu, pentru întocmirea unei liste cu medicamente, aceasta trebuie discutată, în primul rând, de comisiile Ministerului Sănătăţii, care cuprind specialişti în domeniu. Aceştia fac reglementările, care urmează să fie apoi avizate sau nu de Comisia de transparenţă. "În locul acestei modalităţi, Casa cere dosare", spune preşedintele ARPIM.
Reglementările Direcţiei de Transparenţă din Uniunea Europeană din 1989 prevăd toate etapele care trebuie făcute pentru a alcătui o listă de medicamente. În opinia preşedintelui ARPIM, Casa vrea să fie "stat în stat" şi să stabilească singură modul de compensare, netransparent şi arbitrar. Preşedintele ARPIM spune că, în străinătate, sunt sute de oameni care fac acest lucru, termenele fiind de 90 zile şi peste, în niciun caz 10 zile. El mai susţine că nu s-a respectat Legea transparenţei decizionale, care prevede să fie anunţate şi dezbătute în termen de 30 de zile.
În aceste condiţii, ARPIM îşi rezervă dreptul de a ataca la Consiliul Europei această măsură.
