Europa a adoptat o poziţie înăsprită privind preţul medicamentelor, în contextul în care îngrijorarea de lungă durată cu privire la creşterea costurilor asistenţei medicale se traduce printr-o acţiune agresivă, ca urmare a crizei financiare şi recentelor probleme ale euro. 'Trebuie să stopăm creşterea la infinit a preţurilor la medicamente. Nu mai este rezonabil', este mesajul dur al lui Noël Renaudin, un oficial din Ministerul Sănătăţii din Franţa, pentru
companiile farmaceutice cu care negociază în mod regulat.Grecia a lansat săptămâna aceasta ameninţarea de a boicota Novo Nordisk şi Leo Pharma, două companii daneze, după ce a dezvăluit o reducere unilaterală cu 25 la sută pentru medicamentele lor. Spania şi Irlanda au convenit şi ele reduceri recent, iar Germania, Italia şi Franţa ar putea urma exemplul.
Marea Britanie - una dintre puţinele ţări din UE în care companiile, mai degrabă decât guvernele, stabilesc în mare parte preţurile - a impus o reducere cu 5 la sută a preţului mediu, anul trecut, iar noua coaliţie dintre conservatori şi liberal-democraţi a propus trecerea la 'preţuri bazate pe valoare' pentru medicamente, o formulă care sugerează faptul că noi controale ale preţurilor se prefigurează la orizont.
'În faţa crizei, mărfuri precum medicamentele sunt un loc uşor de a începe pentru factorii de decizie', spune Panos Kanavos, un expert internaţional în politica de sănătate de la London School of Economics.
Companiile de medicamente s-au plâns mult timp de faptul că, deoarece Europa plăteşte mai puţin pentru medicamentele sale decât SUA, nu contribuie cu nimic la costurile ridicate de inovare. Dar, în particular, acceptă reduceri periodice ale preţului drept răsplată pentru a face afaceri pe una dintre cele mai mari pieţe din lume, cu volume mari. Până de curând au existat puţine motive de îngrijorare. Factura la medicamente în Europa a fost de 535 miliarde de euro, în 2007, conform celor mai recente date ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică /OECD/, de până la 50 la sută în termeni reali într-un deceniu. Aceasta reprezintă o rată anuală compusă de creştere de 4,1 la sută - mult deasupra ratei inflaţiei - în contextul în care companiile au introdus produse noi scumpe şi au crescut vânzările la cele existente.
Totuşi, unii observatori din industrie spun că noua rundă de reduceri va fi mult mai rea decât în trecut. O notă de cercetare recentă a băncii de investitii Citi a prezis reduceri ale preţurilor la medicamente între 5-10 procente în cele mai mari cinci economii din Europa. Ea a avertizat că în timp ce investitorii s-au focalizat pe reforma sistemului de sănătate american, 'credem că reducerile bugetelor guvernamentale europene prezintă un risc mai mare, subapreciat în 2010'.
În condiţiile în care multe ţări europene corelează preţurile la medicamente cu cele convenite de către vecinii lor, o reducere operată de un guvern se poate traduce rapid în reduceri în altă parte.
Pe unele pieţe, companiile se plâng şi de creşterea facturilor neplătite, care au atins aproape 7 miliarde de euro în Grecia, de exemplu.
Ragnar Löfstedt, de la King's College din Londra, prevede o presiune semnificativă asupra industriei farmaceutice, parţial deoarece finanţele guvernamentale stricte presează pentru o mai mare utilizare a evaluării tehnologiei medicale, o tehnică de examinare a beneficiilor noilor medicamente.
Agenţia Europeană a Medicamentului dezbate dacă ar trebui să analizeze eficacitatea unor noi medicamente comparativ cu performanţa produselor existente, mai degrabă decât să considere pur şi simplu dacă sunt sigure şi eficiente, actualul standard pentru aprobare.
Löfstedt a sugerat că este posibil să existe o abordare mai dură acum, când reglementarea şi supravegherea sectorului au fost adăugate la responsabilităţile lui John Dalli, recent numitul comisar european pentru sănătate./Agerpres/
