Criza de contraceptive, subminează un program naţional de sănătate
Cea mai gravă situaţie, avertizează medicii ginecologi, este în mediul rural, unde femeile cu posibilităţi financiare reduse nu îşi permit să cumpere pilule contraceptive. 'Familiile sărace nu au bani de cheltuit pe metode de contracepţie, numai o folie cu pilule costând în jur de 15 lei. Femeile îmi reproşează că nu aduc pilule contraceptive, lapte praf, vaccinuri. Este o comună săracă. Mulţi trăiesc din alocaţia copiilor. Apar pe lume copii care aduc o alocaţie în plus în casă, dar care nu au niciun viitor. Natalitatea creşte, dar odată cu ea şi presiunea pe bugetul familiei', a declarat pentru Agerpres Cristina Loghina, medic de familie în comuna Secuieni. Ea este doar unul dintre specialiştii ale căror solicitări de contraceptive făcute la DSP Bacău nu au avut ecou.
Situaţia este aceeaşi în cvasitotalitatea satelor băcăuane, iar în cele cinci centre de planificare familială din oraşe sunt pe cale de a epuiza stocul.
'Nu ştiu dacă ne va ajunge până la sfârşitul acestei luni, spune medicul Irina Frunză, coordonatoarea centrelor de planificare familială. Până în acest an, am avut tot timpul. Acum, însă, nu s-a organizat licitaţie şi nici nu cred că se vor mai aloca fonduri, dată fiind criza', a adăugat aceasta.
Medicii de planificare familială au tot sperat că Ministerul Sănătăţii va desfăşura licitaţia în primele două sau trei luni, aşa cum s-a procedat în fiecare an. Întârzierea ei este 'un semnal că pentru prima dată nu se va mai acorda gratuitate la anticoncepţionale', spun aceştia. Pe de altă parte, ei spun că, în urmă cu 17 ani, când a fost demarat, acest program naţional de sănătate a fost conceput, în primul rând, pentru a face educaţie sanitară populaţiei.
'S-a dorit formarea deprinderii de a recurge la metode contraceptive pentru a evita o sarcină nedorită ori din cauza unor probleme apărute în familie', spune medicul Cecilia Lucaci.