Furnizorii denunţă o politică incoerentă în sistemul de sănătate
Potrivit AFPM, eficientizarea alocării resurselor în sistem este imposibilă dacă se alocă doar jumătate din resursele bugetare care se alocă în Europa pentru sistemul sanitar. 'Motivul cronic este pe de o parte subfinanţarea iar pe de altă parte faptul ca puţinii bani care există sunt distribuiţi prost, nu pe adevaratele priorităţi. În anul 2009, s-a cheltuit cu un trimestru mai mult decât ne puteam permite, respectiv cu 25% mai mult. Bugetele spitalelor nu vor acoperi în acest an necesarul solicitat de manageri, în condiţiile în care din bugetul trimestrului I al anului 2010 se plătesc datoriile trimestrului IV 2009 (credite de angajament)', subliniază reprezentanţii AFPM.
Reprezentanţii AFPM au subliniat că au solicitat în nenumărate rânduri obligativitatea introducerii de contracte clare, cu drepturi şi obligaţii între: asigurat - asigurator; asigurator - furnizor de servicii; medic - spital şi spital - furnizor de produse medicale.
Statul nu plăteşte niciodată penalităţi, nici măcar atunci când îşi încalcă obligaţiile contractuale. Extinderea termenelor de plată către furnizori poate fi o soluţie temporară, de urgenţă, în condiţiile în care se găsesc formule acceptabile şi pentru furnizori, respectiv plata unor dobânzi agreate între cei doi parteneri contractuali.
'Sistemul de sănătate este un sistem închis, nu putem vedea nicăieri pe site-uri bugetele aprobate şi execuţia bugetară a acestora în timp real. Nu cunoaştem câte fonduri au fost cheltuite, până la un moment dat, pentru servicii sau pe programe naţionale. Trebuie imperios crescută transparenţa cheltuirii banilor publici' afirmă furnizorii.
Potrivit acestora, subfinanţarea sistemului atentează grav şi asupra sănătăţii populaţiei, iar, până la găsirea unei soluţii pentru ieşirea din impas, pacienţii internaţi în spitale sunt cei nevoiţi să suporte plata materialelor şi medicamentelor folosite la tratarea lor. Pentru efectuarea unor analize de laborator şi investigaţii imagistice, fondurile repartizate sunt insuficiente iar pacienţii plătesc din propriul buzunar, deşi sunt asiguraţi şi plătesc contribuţiile la asigurările de sănătate. Situaţiile de acest gen nu sunt izolate ci se manifestă la nivelul întregii ţări, atrag atenţia reprezentanţii AFPM.
Furnizorii de servicii medicale de stat şi cei din mediul privat, vor trebui să semneze, de la 1 Aprilie 2010, contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate.
Până la această dată, nu este finalizat Contractul - Cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2010 şi, implicit, nici Normele metodologice de aplicare ale acestuia, cu toate că legislaţia prevede aceste măsuri şi termene în legea 95/2006 la art. 217 alin. (5) şi (6). Mai mult decât atât, acestea nu au fost supuse dezbaterii publice neţinandu-se cont de transparenţa decizională evidenţiază AFPM.