Lumina zilei ar putea ajuta la controlul kilogramelor în plus
Iarna era perioada anului în care grăsimea brună era activată, deoarece corpul uman avea nevoie de temperaturi mai ridicate şi, deci, de un consum de energie crescut. Acum însă, nevoia corpului de grăsime brună s-a redus simţitor odată cu apariţia încălzirii centrale, dar şi cu încălzirea globală. Þesutul adipos brun este capabil să producă de 300 de ori mai multă căldură, în comparaţie cu orice alt ţesut.
Cercetarea a avut ca subiecţi de studiu peste 3. 500 de pacienţi. Prezenţa grăsimii brune a fost documentată şi corelată cu schimbările luminii zilei şi ale temperaturii. Rezultatele arată că ţesutul adipos brun este regăsit mai mult la femei şi că activitatea acestuia este asociată mai mult cu lumina zilei decât cu temperatura ambiantă. Grăsimea brună este activată de frig şi este unică în producerea unor cantităţi foarte mari de căldură. Cu toate acestea, se ştiu foarte puţine despre principalii factori care reglează cantitatea acestui ţesut în corpul uman.
"Studiul a insistat pe impactul luminii zilei şi pe temperatura ambiantă, deoarece acestea sunt factori cheie în determinarea funcţiilor ţesutului adipos brun la mamifere mici. Descoperirea noastră ne poate ajuta să găsim noi metode de a interveni asupra activităţii grăsimii brune, mai ales pe timp de iarnă", a mai spus profesorul Symonds.
Oamenii de ştiinţă cred că intensificarea rezervelor de grăsime brună ar putea fi o nouă metodă de a lupta împotriva greutăţii în exces. "S-a calculat că dacă sunt stimulate la maxim 3 picături de grăsime brună (n.r. o picătură = 28,3 g), ar putea ajuta la arderea a 400-500 de calorii pe zi", a afirmat Aaron Cypress, doctor la Centru de diabet Joslin din Boston, SUA. Acesta a condus unul dintre cele trei studii despre grăsimea brună, recent publicate în Jurnalul de Medicină britanic. Aceste cercetări au relevat şi faptul că grăsimea brună are influenţă şi în boli precum formele de diabet legate de obezitate.
Unele teste arată că prin stimularea producerii acestui tip de grăsime la şoareci, aceştia nu au mai luat în greutate şi nu au dezvoltat diabet de tipul 2, chiar dacă aveau diete bogate în calorii.