Una dintre cele mai mari enigme ale biologiei este legată de felul în care îmbătrânesc celulele, iar o echipă internaţională de oameni de ştiinţă, colaborând sub coordonarea Universităţii din Newcastle, în nord-estul Angliei, anunţă că a descoperit răspunsul la această problemă. Răspunsul găsit de aceşti oameni de ştiinţă este complex şi nu va oferi, cel puţin pentru viitorul apropiat, reţeta unui elixir al tinereţii sau al prelungirii vieţii. De cealaltă parte însă,
oamenii de ştiinţă susţin că dezlegarea acestei enigme va duce la apariţia unor medicamente mai bune pentru afecţiunile legate de îmbătrânire, aşa cum sunt diferite forme de diabet şi afecţiunile cardiace.Echipa de cercetători de la Universitatea din Newcastle, colaborând cu oameni de ştiinţă de la Universitatea din Ulm, Germania, a folosit o abordare comprehensivă în biologie, folosind modele computerizate şi o serie de experimente de laborator pe culturi de celule şi pe cobai modificaţi genetic, pentru a investiga procesul de îmbătrânire al celulelor. Celulele ajunse în perioada de îmbătrânire, încetează să se mai dividă, iar ţesuturile în care se află încep la rândul lor să dea semne de îmbătrânire - semne perceptibile fizic, de la ridurile pielii până la disfuncţionalităţi cardiace.
Acest studiu, publicat în ultimul număr al revistei Molecular Systems Biology, indică faptul că atunci când astfel de celule îmbătrânite detectează că informaţia ADN pe care o conţin este alterată puternic, spre finalul ciclului de viaţă, încep să transmită nişte mesaje interne specifice. Aceste mesaje interne declanşează în cadrul mitocondriei celulare, motorul energetic al celulelor, un proces de oxidare a moleculelor de radicali liberi, care în timp comandă celulei fie să se autodistrugă, fie să nu se mai dividă. Scopul acestei reacţii naturale este de a opri multiplicarea secvenţelor ADN alterate, ce pot provoca tumori canceroase.
Descoperirea cercetătorilor de la Universitatea din Newcastle aduce pe un plan secund importanţa rolului telomerilor, vârfurile protectoare ale terminaţiilor cromozomilor umani, ce devin din ce în ce mai scurte, pe măsură ce îmbătrânim.
'Au existat foarte multe speculaţii cu privire la necesitatea blocării eroziunii telomerice pentru a stopa anumite boli ce apar odată cu îmbătrânirea organismului. Însă, povestea cu telomerii promitea mult prea mult, iar în realitate biologia este ceva mai complicată, 'a comentat prof. Tom Kirkwood, director al Institutului de geriatrie din Newcastle.
