Vizionarea de filme 3D este contraindicată pentru circa 10 la sută dintre oameni, în timp ce restul pot vedea asemenea filme de maximum 2-3 ori pe săptămână, atenţionează oftalmologi ruşi. Potrivit acestora, ecranele prea stridente ale cinematografelor 3D obosesc ochii, iar ochelarii polarizaţi, care sunt oferiţi spectatorilor pentru asemenea proiecţii, acutizează boli ale creierului şi pot deveni surse ale unor infecţii oculare. Numeroasele plângeri
formulate de persoane care au asistat la asemenea proiecţii i-au îndemnat pe oftalmologi să cerceteze modul în care formatul 3D influenţează văzul cinefililor. Aceste proiecţii se fac ajutorul unor ochelari polarizaţi speciali care prezintă filtre de culori: pentru ochiul drept - de culoare albastră; pentru cel stâng - roşie. Efectul 3D al imaginii este determinat de faptul că fiecare ochi percepe partea sa de spectru al culorilor. În afară de aceasta, frecvenţa cadrelor este în cazul filmelor 3D de 72, comparativ cu obişnuitele 24, iar cadrele pentru fiecare ochi se succed.Spectatorii de filme 3D s-au plâns de disconfort, dureri de cap şi dificultăţi în ceea ce priveşte adaptarea ochilor la atmosfera înconjurătoare după vizionarea filmului. Potrivit specialiştilor de la 'Microchirurgia ochiului' din Ekaterinburg, ochelarii polarizaţi au doar în primele 15 minute de vizionare un efect oarecum pozitiv asupra ochiului: în acest timp muşchii ce 'acordează' cristalinul se destind, iar ochii se relaxează. După aceasta, însă, sensibilitatea la culori începe să scadă şi în prima jumătate de oră de la vizionarea filmului omul simte disconfort şi ameţeli.
Aceste simptome au legătură cu reacţia creierului la imaginile 3D, explică oftalmologul rus Dmitri Maiciuk. 'Problema constă în perturbarea circulaţiei sangvine din creier sau în probleme de ordin psihic'. De obicei, rău suportă proiecţiile 3D oamenii cărora li se face rău şi în mijloace de transport. Aceşti oameni nu ar trebui să se ducă la asemenea filme şi nici cei care simt, în timpul vizionării 3D, împunsături în ochi sau dorinţa arzătoare de a-şi scoate ochelarii. După cum precizează specialistul rus, astfel de persoane sunt circa 8-10 la sută. În cazul celorlalţi oameni, norma este de maximum 2-3 filme 3D pe săptămână.
De asemenea, în cazul în care ochelarii polarizaţi oferiţi de cinematografe nu sunt de unică folosinţă /cu ramă de carton/, prin intermediul lor se pot transmite diverse infecţii oculare. Maiciuk le recomandă spectatorilor de cinema să verifice ca ochelarii să fie folosiţi doar după o prelucrare antibacteriană şi în ambalaje din polietilenă, precum căştile din avioane. /Agerpres/
