Să fie obezitatea epidemia secolului al XXI-lea? Nu este sigur, însă creşterea incidenţei greutăţii excesive şi a obezităţii este o constantă pe întreg globul. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează de altfel că cele două 'boli' provoacă mai multe decese decât malnutriţia. Revista Reader's Digest a intervievat 16.000 persoane din 16 ţări pentru a afla dacă regimurile urmate în lume pentru scăderea în greutate diferă în funcţie de cultură. Astfel, peste
opt finlandezi din zece au urmat un regim cel puţin o dată. Ancheta mai arată că un olandez din trei crede că partenerul său este prea gras! Ei apreciază totuşi că se vorbeşte prea mult de greutate. Cine vrea să fii gras fără să fie blamat prea mult de societate trebuie să meargă în Rusia, Mexic sau Ungaria... În alte ţări, oamenii graşi sunt aproape hărţuiţi: un american din doi îl îndeamnă pe partenerul său să urmeze un regim.Cauzele 'bolilor' de care suferă supraponderalii şi obezii sunt ereditatea, obiceiurile alimentare şi lipsa exerciţiilor fizice, iar 'secretele de slăbit' diferă în funcţie de ţară, arată numărul din februarie al revistei. În China, sunt la modă pastilele de slăbit, cu mari riscuri pentru sănătate. Ruşii fumează mult ca să-şi taie pofta de mâncare: 23% dintre bărbaţi şi 18% dintre femei fumează ca să slăbească. În ceea ce-i priveşte pe thailandezi, ei îşi condimentează mâncarea pentru a grăbi metabolismul. În Marea Britanie, s-a renunţat la porţiile foarte mari. Englezii se mulţumesc cu farfurii mai goale, făcând să eşueze strategiile fast-foodurilor care acordă mari reduceri celor care mănâncă mai mult decât au nevoie.
Olandezii merg mult cu bicicleta pentru a-şi satisface nevoia de mişcare. 'Să ţii regim? Nu le recomand deloc pacienţilor mei, spune doctorul Maximilien Kutnowski, specialist în obezitate şi expert al Asociaţiei belgiene pentru studiul obezităţii. Regimul are o conotaţie negativă ce îi descurajează pe pacienţii mei. Cuvântul presupune o limitare temporară, iar pentru a lupta împotriva obezităţii este necesară o schimbare definitivă a alimentaţiei. Nu trebuie numărată fiecare calorie, ci modificat profund şi durabil modul de hrănire.'
Specialistul precizează că este importantă practicarea unei activităţi fizice care să permită echilibrarea aportului nutritiv şi a consumului de energie. 'Nu trebuie să cedăm în faţa mirajului formulelor care promit scăderea rapidă în greutate. Să mănânci mai puţin nu înseamnă nimic. Mai puţin decât ce? Ideea englezească de a elimina porţiile masive mi se pare corectă. Aşa se poate lupta împotriva strategiilor nocive de marketing. Există iniţiative lăudabile ca Viasano, care promovează acţiuni concrete de combatere a obezităţii la copii. Aceştia recomandă apoi imperativ părinţilor comportamente alimentare mai bune', adaugă specialistul./Agerpres/
