România este una dintre puţinele ţări din lume unde legislaţia de combatere a consumului de tutun prevede existenţa pictogramelor pe pachetele de ţigări. Totem Communication şi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“ au realizat, în perioada iulie 2008 - octombrie 2009, două studii de evaluare a impactului pictogramelor de pe pachetele de ţigări asupra populaţiei. Rezultatele celor două studii demonstrează că imaginile de pe pachetele de ţigări
influenţează puternic atitudinea şi comportamentele legate de fumat ale adolescenţilor şi adulţilor din România. Datele indică faptul că atractivitatea pachetelor a scăzut ca urmare a inscripţionării cu imagini şi că mesajele transmise de acestea nu îi lasă indiferenţi pe adulţi şi pe adolescenţi. Aceste schimbări de atitudine reprezintă un pas important în luarea deciziei de a renunţa la fumat.Pictogramele au fost introduse în România începând cu 1 iulie 2008 şi au devenit obligatorii din 1 iulie 2009. Prezenţa acestora pe pachetele de ţigări este în acest moment una dintre cele mai avansate metode de combatere a fumatului, relevă studiul citat. Primul studiu, "Evaluarea impactului diverselor măsuri de control asupra tutunului", a fost finanţat de Ministerul Sănătăţii şi s-a adresat adulţilor fumători din populaţia generală (800 de respondenţi cu vârsta de peste 15 ani).
Studiul a constat în realizarea a trei sondaje de opinie: două sondaje au fost realizate în iulie şi noiembrie 2008 (înainte şi la câteva luni după introducerea pictogramelor), iar al treilea a măsurat efectul pictogramelor după aproape un an de la introducerea acestora.
Acest studiu este unul dintre primele din Europa care vizează impactul acestei măsuri de sănătate publică - măsură cu aşteptări deosebite în cadrul comunităţii ştiinţifice internaţionale.
Al doilea studiu, "Impactul pictogramelor de pe pachetele de ţigări asupra adolescenţilor din România", a fost finanţat de International Development Research Centre Canada, în urma câştigării de către Totem Communication a unui grant internaţional. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.500 de adolescenţi (fumători şi nefumători) cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani şi este primul la nivel mondial care evaluează impactul pictogramelor asupra adolescenţilor.
