Suplimentele alimentare sunt în vizorul autorităţilor sanitare. Agenţia franceză de securitate sanitară a alimentelor (AFSSA) a anunţat, la sfârşitul lunii octombrie, aplicarea unui „dispozitiv de vigilenţă”, solicitând profesioniştilor din domeniul sănătăţii să o informeze despre efectele „neaşteptate şi neexplicate” asupra pacienţilor. Este primul dispozitiv de acest tip din Europa. „Suntem preocupaţi de aceste suplimente deoarece francezii consumă din ce în ce
mai mult”, explică Marie Favrot, directoare pentru evaluarea riscurilor nutriţionale şi sanitare la AFSSA. Un adult din cinci şi un copil din zece folosesc cel puţin o dată pe an aceste suplimente. Piaţa franceză a acestor suplimente alimentare se ridică la un miliard de euro.Direcţia Generală a Concurenţei, consumului şi combaterii fraudelor (DGCCRF) a publicat în aprilie un studiu alarmant realizat în 500 de întreprinderi specializate, care precizează că 12,5 % din produse prezintă anomalii legate de practicile comerciale mincinoase sau de probleme de etichetare. Cercetătorii au demonstrat că unele componente se pot dovedi nocive. Astfel, beta-carotenul, ale cărui proprietăţi antioxidante au fost folosite pentru protejarea cancerului, ar creşte riscul de cancer pulmonar la fumători, potrivit unui studiu american. Unele suplimente pe bază de extract de ceai verde ar putea afecta ficatul. Pentru unele suplimente care conţin vitamine şi minerale, există riscul de depăşire a limitelor admise, în special în ceea ce priveşte zincul.
În faţa acestor acuzaţii, Jean-Loup Allain, secretarul general al Sindicatului pentru dietetică şi suplimente alimentare, care reprezintă 80% din piaţă, nu se declară îngrijorat, el afirmând că eficienţa acestora a fost dovedită.
Autorul site-ului lanutrition.fr, Thierry Souccar, este convins de utilitatea suplimentelor alimentare. „Niciun studiu din Franţa nu arată că alimentaţia unui francez de condiţie medie acoperă necesarul de vitamine şi de minerale”, indică acesta. Suplimentele alimentare se îndreaptă deci „în direcţia bună”, ele aducând servicii populaţiei. De altfel, „persoanele în vârstă iau deja suplimente bogate în calciu şi vitamina D, femeile gravide, din cele cu fier şi vitamina B9, nou-născuţii, cu vitamina D şi K”. Thierry Souccar consideră că „autorităţile franceze dau dovadă de dogmatism”. El afirmă că piaţa acestora este suficient de reglementată: „Reglementarea europeană este drastică”.
Nutriţionistul Laurent Chevallier are rezerve faţă de suplimentele alimentare: „Trebuie să fii extrem de prudent, căci sunt ca nişte prieteni falşi. Majoritatea provin din China, iar fabricarea ridică probleme în special în ceea ce priveşte utilizarea anumitor tipuri de solvenţi”, afirmă acesta. „Ele sunt căutate deoarece mesajele publicitare sunt extrem de bine făcute, chiar dacă europenii nu sunt prea mari consumatori.
„Când ai nevoie de vitamine şi de minerale, le găseşti în alimente”, insistă nutriţionistul. „Dar nu orice alimente. Alimentaţia industrială este săracă în micro-nutrienţi, în vitamine şi minerale”, adaugă acesta. ªi apoi ce se ştie despre asimilarea suplimentelor alimentare?, se întreabă doctorul. Consumul de suplimente trebuie să se facă în situaţii excepţionale şi „sub control”. „Se pot prescrie suplimente de zinc dacă este necesar, este foarte util pentru imunitate. Dar găseşti zinc şi în stridii şi unele brânzeturi”. Nutriţionistul Laurent Chevallier este extrem de satisfăcut de aplicarea acestui dispozitiv naţional de vigilenţă. „Mergem în direcţia cea bună”, spune el.
