Potrivit ministrului Sănătăţii tichetul pentru sănătate desemnează contribuţia personală la plata serviciilor de sănătate, a medicamentelor şi a dispozitivelor, aplicată exclusiv în momentul utilizării efective a acestora. Tichetele de sănătate vor avea o valoare maximă de 600 de lei pe an şi se vor aplica în medicina primară, la medicul de familie, la medicul specialist şi în spitale, însa nu şi pentru asistenţa medicală de urgenţă.
Categoriile defavorizate vor fi protejate, fiind scutite de la plata tichetelor. Astfel, persoanele asistate social (conform legii 415/2001), pensionarii cu pensii sub 700 de lei, şomerii, tinerii sub 18 ani sau persoanele cu handicap nu vor plăti tichete pentru sănătate. Suma anuală a contribuţiilor pentru aceste categorii, care trebuie susţinută din fonduri publice, este estimată la 550 de milioane de lei."Aşadar, nimeni nu va plăti direct din buzunar mai mult de 600 lei pe an la medic sau la spital", potrivit lui Bazac. Potrivit estimărilor Ministerului Sănătăţii, un pacient mediu va avea o contribuţie personală prin tichete de 350 de lei pe an. Suma reprezintă contravaloarea a circa 2 episoade de spitalizare continuă, 2 de spitalizare de zi, 6-8 vizite la medicul de familie, 4 vizite la medicul specialist, 1 vizită la domiciliu, 10 analize de laborator, 1 investigatie radiologică şi 1 investigaţie de înaltă performanţă.
Intervenţiile chirurgicale şi analizele în spitale vor rămâne gratuite, în sensul că ele se acoperă integral din contribuţiile la asigurările de sănătate. În spital, pacientul va plăti suplimentar prin tichetul pentru sănătate doar pentru internare, şi nu mai mult de 50 de lei pe un episod de internare care presupune mai mult de două zile, indiferent de durată. În spital se vor mai plăţi şi eventuale investigaţii de înaltă performanţă, însă nu mai mult de 200 de lei - cât va costa pacientul o investigaţie de înaltă tehnologie precum un RMN cu substanţă de contrast.
Ministrul Sănătăţii estimează că, în urma introducerii sistemului de tichete, vor fi colectate peste 700 de milioane de lei. Fondurile rezultate din tichetele pentru sănătate vor rămâne la furnizorul de servicii, adică la personalul medical şi la spitale. Din aceste sume se vor putea suplimenta atât fondurile pentru investiţii cât şi veniturile personalului medical. Ministrul Sănătăţii apreciază de asemenea că prin creşterea salariilor pentru cadrele medicale din tichetele pentru sănătate, "plăţile informale" vor fi diminuate.
Bazac spune că sistemul sanitar românesc este costisitor pentru că se pierd bani prin "scurtcircuitarea traseului pacienţilor". Astfel, foarte mulţi pacienţi merg direct la Urgenţă sau la spital pentru probleme care pot fi rezolvate în ambulatoriu, la medicul de familie sau la specialist, iar spitalele accepta pentru că le permite sa raporteze mai mulţi pacienţi, deci să ceară de la Casa de Asigurări de Sănătate mai mulţi bani pentru servicii. Asistenţa medicală în urgenţă şi în spital costă sistemul mai mult decât asistenţa medicală primară. Numărul celor ce contribuie la asigurări este de 4,7 milioane, iar cel al beneficiarilor - de 20 de milioane.
MS a propus Ministerului de Finanţe ca tichetele pentru sănătate să fie deductibile fiscal, atât pentru angajatori, cât şi pentru profesiunile liberale. Odată cu aplicarea acestui pachet, prezenţa medicului de familie la cabinet va fi de 7 ore/zi, concomitent cu încurajarea vizitelor la domiciliu, care vor fi acoperite parţial din fonduri publice, spre deosebire de situaţia actuală, în care vizitele în afara programului de lucru sunt suportate integral de pacient.
Proiectul de act normativ va fi supus dezbaterii publice, urmând ca în luna septembrie să fie modificată Legea privind reforma în sistemul sanitar.
