O serie de medici britanici au publicat recent un raport în care avertizează că schimbările climatice reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa sănătăţii publice din secolul XXI. Creşterea temperaturii globale va avea un impact catastrofal asupra sănătăţii umane - modul de acţiune al infecţiilor se va schimba, maladiile răspândite de insecte, precum malaria sau febra dengue urmând să se transmită cu mai multă uşurinţă şi pe areale geografice din ce în ce
mai extinse. Valurile de căldură, aşa cum a fost cel ce a afectat Europa în 2003 şi a provocat peste 70.000 de decese, vor deveni mai comune, la fel ca şi alte manifestări meteorologice extreme - furtuni puternice şi uragane, inundaţii sau perioade extinse de secetă.'Nu numai că am subestimat, dar am şi ignorat complet acest subiect, 'a declarat Richard Horton, editor al revistei medicale Lancet, care a publuicat raportul medicilor britanici, realizat sub patronatul Universităţii College of London. 'Acest subiect nu a apărut pe agenda nici unui organism care se ocupă de sănătatea publică în ultimii 10 ani', a mai adăugat el.
Coordonatorul raportului, prof Anthony Costello, un pediatru preocupat de felul în care sănătatea nou-născuţilor şi a copiilor va fi afectată de această lume în schimbare, a precizat că după realizarea acestui studiu şi-a schimbat propriile păreri în domeniu. 'În urmă cu 18 luni credeam că avem alte priorităţi', susţine el. Acum el crede că prioritatea absolută pentru sănătatea publică este de a micşora impactul creşterii temperaturilor globale. 'Cu fiecare amânare, costurile pentru sănătatea publică vor creşte. Le vom oferi copiilor noştri o lume care va fi extrem de turbulentă', a mai declarat el.
Cel mai mare impact social ar putea să-l aibă lipsa mâncării şi a apei potabile care vor duce la conflicte militare şi la migraţii în masă. Conform raportului, cele mai sărace populaţii ale lumii vor plăti şi cele mai ridicate costuri ale schimbărilor climatice. Deşi nivelul poluării cu dioxid de carbon al populaţiilor din zonele sărace ale globului este de doar 3% din totalul poluării globale, pierderile de vieţi omeneşti vor fi de peste 500 de ori mai ridicate în aceste regiuni sărace decât în ţările bogate.
