O variaţie genetică ar putea să explice diferenţele între persoanele optimiste şi cele pesimiste, potrivit unui studiu publicat de cercetătorii britanici în revista Proceedings of the Royal Society B. Studiul, coordonat de Elaine Fox, de la Universitatea Essex din Marea Britanie, a fost efectuat pe un eşantion de 97 de persoane. Studii anterioare au arătat că gena 5-HTTLPR controlează nivelul de serotonină, o moleculă ce transmite mesajele chimice în interiorul
sistemului nervos central şi care este implicată mai ales în mecanismul somnului şi în declanşarea stărilor de depresie. O serie de medicamente antidepresive au fost concepute pe parcursul anilor pentru a regla concentraţia de serotonină din organism.Cercetătorii au identificat trei variante ale acestei gene, din care două perechi de gene alele scurte influenţează în mod direct riscul de apariţie a depresiilor şi a tentativelor de sinucidere, determinând o reacţie neurochimică exagerată a organismului în situaţiile stresante.
Cercetătorii au proiectat în faţa voluntarilor o serie de imagini, grupate două câte două, extrase dintr-un test psihologic internaţional. Imaginile erau împărţite în trei categorii: negative (care inspirau teamă sau stres, precum imaginea unui păianjen sau a unei persoane pe punctul de a se sinucide), erotice sau agreabile şi imagini neutre. Fiecare grup de două fotografii conţinea imagini din categorii diferite.
Din totalul voluntarilor, 16 persoane purtătoare de gene alele lungi au fost interesate de imaginile agreabile, ignorându-le pe cele neliniştitoare. Cei care erau purtători de gene alele scurte nu au prezentat această tendinţă, iar preferinţele lor pentru una dintre cele trei categorii de imagini nu au fost la fel de clare.
Cercetătorii consideră că genele alele lungi au funcţia de a distorsiona realitatea pentru a proteja, fapt care permite organismului "să reacţioneze mai bine în cazuri de stres". Absenţa acestor gene determină, probabil, o mai mare vulnerabilitate în faţa schimbărilor de dispoziţie şi a anxietăţii.
