Institutul naţional de diabet, nutriţie şi boli metabolice "Prof. N.C. Paulescu", împreună cu Fundaţtia pentru Alimentaţie Sănătoasă şi cu sprijinul Unilever South Central Europe au organizat workshop-ul cu tema "Grăsimile alimentare şi sănătatea în actualitate". Premisa de la care s-a plecat în organizarea acestui atelier a fost că populaţia din România are o percepţie confuză în ceea ce priveşte grăsimile şi consumă o cantitate mare de grăsimi
saturate, aşa numitele grăsimi rele, în loc de a consuma grăsimi nesaturate, aşa numitele grăsimi bune, a spus prof. dr. Dan Mircea Cheţa. Domnia sa a explicat că, grăsimile saturate, predominant de origine animală consumate în exces cresc nivelul colesterolului în sânge mărind riscul apariţiei bolilor cardiovasculare.Din păcate populaţia nu este încă conştientă de faptul că grăsimile nesaturate reprezintă o componentă esenţială a unei diete echilibrate şi că ar fi de preferat ca acestea să înlocuiască treptat din alimentaţie produsele bogate în grăsimi saturate şi trans. Un studiu efectuat în Finlanda pe date culese între anii 1965 - 2005, a relevat faptul că înlocuirea în alimentaţie a produselor bogate în grăsimi saturate precum untul, cu alimente bogate în grăsimi nesaturate, aşa cum este uleiul vegetal a redus incidenţa deceselor cauzate de boli cardiovasculare până la 80%, a declarat prof dr. Mircea Cheţa.
Pentru o dietă echilibrată trebuie redus consumul alimentarelor bogate în grăsimi saturate şi trans, aşa cum sunt untul, brânzeturile grase, carnea grasă sau produsele prăjite în grăsimi animale. Acestea ar trebui înlocuite cu produse cu un conţinut scăzut de grăsimi saturate şi trans, bogate însă în grăsimi nesaturate, cum ar fi uleiul de floarea sorarelui, uleiul de soia, uleiul de rapiţă, uleiul de măsline şi produsele obţinute din acestea, precum şi de margarinele tartinabile superioare şi maionezele de calitate. Grăsimile nesaturate trebuie să reprezinte aproximativ 20% din totalul grăsimilor necesare organismului.
