Cele mai recente evaluări ale Ministerului Sănătăţii Publice (MSP) arată că aproximativ 7% din populaţie prezintă riscul apariţiei unei afecţiuni cardiovasculare, ceea ce înseamnă 806.000 de români dintre cei peste 11.000.000 care s-au prezentat la medic şi au fost evaluaţi, în perioada iulie 2007 - iulie 2008,
în cadrul Programului Naţional
de Evaluare a Stării de Sănătate. La nivel mondial, 37 milioane de oameni suferă anual un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, decesul fiind înregistrat la jumătate dintre aceştia. Medicii spun că boala cardiovasculară are ca impact creşterea substanţială a numărului persoanelor cu dizabilităţi şi pierderea productivităţii muncii, ceea ce contribuie la creşterea exponenţială a costurilor sociale şi de asistenţă medicală. Mortalitatea prin boală cardiovasculară în Europa este de 49%, pentru populaţia sub 65 de ani fiind de 30%.
Un bărbat din nouă şi o femeie din 17 mor înainte de 65 de ani, din cauza unei boli cardiovasculare. În România, aceste cifre sînt chiar mai mari. Ghidul de prevenţie a bolilor cardiovasculare al Societăţii Europene de Cardiologie specifică factorii de risc cardiovascular care pot influenţa prognosticul bolii cardiovasculare: nivelul tensiunii arteriale sistolice şi diastolice, vârsta (bărbaţii peste 55 de ani şi femeile peste 65 de ani), fumatul, dislipidemiile, istoricul familial de boli cardiovasculare, obezitatea abdominală şi proteina C-reactivă. Semnele de afectare a organelor ţintă (hipertrofia ventriculară, creatinina serică crescută, semne de ateroscleroză, microalbuminuria) constituie un semnal de alarmă la pacientul hipertensiv, acesta avînd un risc ridicat de boală cardiovasculară.
