De la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2008, 957 de persoane au solicitat de la Colegiul Medicilor din România certificate de probitate morală pentru a putea lucra în străinătate. Cele mai multe certificate au fost eliberate în Bucureşti (309), Iaşi şi Timiş (câte 102), Cluj (63), Caraş-Severin (40), Vaslui (35), Constanţa (25). Aceste date au
fost prezentate în cadrul Adunării organizaţiilor profesionale medicale din Europa Centrala şi de Sud-Est (ZEVA) la care au participat preşedinţii organizaţiilor similare Colegiului Medicilor din România din Austria, Albania, Bulgaria, Croaţia, Germania, Polonia, Serbia şi prof. dr. Otmar Kloiber, secretarul general al World Medical Association.Una dintre temele de discuţie de anul acesta a fost "Migraţia medicilor", fenomen cu care se confruntă întreaga Europă Centrala şi de Est. Cea de a doua temă a fost legată de constrângerile şi ingerinţele administrative în activitatea corpurilor profesionale medicale pentru limitarea autonomiei acestora.
“Un procent de 4% în primele nouă luni de zile, comparativ cu un procent de 4% pe tot anul 2007 reprezintă o creştere semnificativă a migraţiei, lucru ce ar trebui să trezească îngrijorarea autorităţilor. Acestea trebuie să fie conştiente că un sistem de sănătate nu poate funcţiona în absenţa medicilor. Oricât s-ar investi în sistem, dacă nu se investeşte în resursele umane atunci nu se obţin rezultate. Vom avea unităţi sanitare cu rol de muzeu prin care vor trece pacienţi ca vizitatori dar nu vor exista persoane calificate care să-i trateze”, a declarat prof. Dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
Dr. Otmar Klober, secretarul general al World Medical Association a declarat ca migraţia medicilor este un fenomen care afectează atât ţările sărace cât şi cele bogate. “Un numâr de medici din Est vin să lucreze în Germania de pildă, iar un alt număr de medici pleacă din Germania spre ţările nordice. China şi India exportă medici către ţările mai bogate. Medici din Canada se îndreapta spre SUA. Printre motivele migraţiei se numără condiţiile financiare, dorinţa de a lucra într-un mediu de lucru sigur, condiţiile de viaţă, lipsa facilităţilor sau lipsa unui viitor”, a mentionat Kloiber.
“Calitatea unui sistem depinde de calitatea medicilor care lucrează în el. Efectul migraţiei depinde de densitatea medicilor. În România sunt 47.000 de medici, din aceştia 7500 sunt rezidenţi. Printre cauzele migraţiei medicilor români se numără veniturile mici pe care le obţin medicii, mijloacele mult mai performante de a profesa pe care le au în străinătate dar şi poziţia socială. Dacă în România este privit ca un simplu funcţionar, în străinătate are cu totul alt statut”, a adăugat prof. Astărăstoae.
De asemenea, Departamentul Avizari din cadrul Colegiului Medicilor din România a eliberat un număr de 54 de adeverinţe de nemembru, solicitate de absolvenţii de medicină care au terminat facultatea în România dar au plecat din ţară fără să profeseze aici.
Potrivit unei analize a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România ocupă locul 31 din 33 ţări cu o densitate de 1,9 medici la 1000 de locuitori.
