Refacerea fibrelor nervoase, înlocuirea neuronilor distruşi cu ajutorul celulelor suşă sau stimularea capacităţilor de recuperare a sistemului nervos, toate acestea sunt abordări în pragul experimentării la om. ''Ar fi nerealist să doreşti să refaci toate capacităţile victimelor unei leziuni grave a măduvei spinării. Dar sperăm, printr-un
tratament aplicat în zilele imediat următoare după un accident, să le permitem pacienţilor să recupereze o anumită mobilitate, să poată merge cu ajutoare adaptate, să păstreze continenţa urinară. Ar fi deja un imens câştig în ceea ce priveşte calitatea vieţii'', a afirmat cercetătorul Martin Schwab, profesor de ştiinţe neurologice la Universitatea şi la ªcoala politehnică federală din Zurich. Nu este vorba de un proiect futurist, ci de un tratament în care sunt în curs primele teste asupra omului. O speranţă de reparare a sistemului nervos născută din cercetarea în neurobiologie. Oamenii de ştiinţă s-au întrebat de ce axonii sunt incapabili să crească după ce au fost secţionaţi la adult, în timp ce înmuguresc şi cresc în cursul dezvoltării sistemului nervos. Martin Schwab este unul din neurologii care a descoperit cheia misterului: recreşterea axonilor este blocată de o proteină, numită Nogo-A, prezentă în creierul şi măduva spinării adultului. ''Broasca a inventat-o în cursul evoluţiei. Acest sistem de blocare asigură probabil avantajul unei stabilităţi pentru sisteme nervoase complexe precum cele ale vertebratelor mari'', a explicat el.
Potenţialul terapeutic al acestei descoperiri apare imediat. Martin Schwab şi colegii săi au reuşit să producă anticorpi anti-Nogo-A. ''Cobai trataţi imediat după o leziune incompletă a măduvei spinării au recuperat mişcările membrelor mai repede, mai deplin şi mai stabil în timp'', a afirmat cercetătorul.
Axonii care cresc din nou nu se conectează în acelaşi loc ca cei distruşi. Dar ''o leziune medulară provoacă în toate cazurile o reorganizare masivă a întregului circuit nervos în amonte. La cobai, conexiunile se adaptează la noua situaţie restabilind parţial funcţia pierdută. Este unul din rezultatele majore ale cercetării din domeniul nostru în ultimii ani'', a mai spus Martin Schwab.
În prezent, cercetătorul colaborează cu industria farmaceutică şi o reţea de clinici specializate pentru a testa un tratament anti-Nogo-A făcut în zilele imediat următoare după un traumatism al măduvei spinării şi urmat câteva săptămâni. În funcţie de rezultatele acestei experimentări de etapă I, Martin Schwab speră să poată testa acelaşi tratament pentru a limita sechelele unor atacuri cerebrale. Rămâne de văzut dacă inactivarea Nogo-A este lipsită de riscuri de instabilitate pentru creierul adult. Experimentele realizate pe primate au arătat că Nogo-A este blocată timp de săptămâni fără efecte nocive.
O altă speranţă de reparare a creierului bolnav sunt celulele suşă. Karl-Heinz Krause, profesor la Universitatea din Geneva şi specialist în diferenţierea celulelor neuronale a afirmat: ''Suntem capabili să producem in vitro diferite tipuri de neuroni plecând de la celule suşă ale embrionului. Aceşti neuroni ar putea fi grefaţi prin injectare pentru a înlocui celulele distruse de maladii neurodegenerative precum Parkinson sau Alzheimer''.
Cu ajutorul unor specialişti în etică, neurologie, imunologie şi medicină clinică, cercetătorul a lansat la Geneva un proiect multidisciplinar de terapie celulară a maladiei Parkinson. Partenerii au stabilit un plan de muncă ce prevede experimentări clinice peste 4 sau 5 ani.
Ce şanse de succes sunt? ''Pentru maladia Parkinson rezultatele obţinute pe cobai şi primate ne dau mari speranţe. Mai multe testări de tratament al leziunilor măduvei spinării cu ajutorul unor celule suşă embrionare au obţinut undă verde din partea autorităţilor în SUA'', a afirmat Karl-Heinz Krause. Terapia maladiei Alzheimer se anunţă mai incertă şi mai îndepărtată din cauza complexităţii conexiunilor neuronilor afectaţi. Nu se ştie dacă neuroni tineri implantaţi în creiere adulte vor restabili conexiunile necesare înlocuirii celulelor afectate.
Celule suşă nu vor fi folosite însă pentru încetinirea îmbătrânirii naturale. ''Creierul îmbătrâneşte, dar fără ca aceasta să provoace o diminuare importantă a memoriei sau inteligenţei. Creierele bătrâne sunt mai eficiente în anumite sarcini, în mod tipic sintezele. Altfel spus, legendara înţelepciune a vârstnicilor este o realitate ştiinţifică'', a precizat Karl-Heinz Krause.
Alături de aceste terapii revoluţionare, cercetătorii sunt interesaţi şi de capacităţile de recuperare naturală a creierului. ''Creierul este în remodelare constantă. Neuronii caută în permanenţă să stabilească noi contacte sau sinapse cu vecinii lor'', a afirmat Dominique Muller, profesor la Universitatea din Geneva şi specialist în mecanismele moleculare ale plasticităţii. /Rompres/
