Aproape 24 de milioane de americani suferă zilnic de migrenă. Mai mult de 50% din pacienţi au antecedente familiale de migrene. Etiologia acestui simptom frecvent întâlnit este necunoscută, iar fiziopatologia sa nu este pe deplin înţeleasă. Se descriu modificări în debitul sanguin arterial cerebral şi în cel de la nivelul scalpului, dar nu este clar, dacă vasodilataţia sau vasoconstricţia
reprezintă cauza sau efectul migrenei. Reducerea activităţii corticale poate induce inflamaţie neurogenă, cu vasodilataţie, activarea leucocitelor şi creşterea permeabilităţii capilare. Edemul conduce la iritarea fibrelor senzitive perivasculare ale trigemenului, urmând o cascadă de evenimente, cu schimbări în debitul sanguin şi cefalee severă. Malformaţiile vasculare intracerebrale sunt o cauză rară de dureri tip migrenos.
Ciclul menstrual, este în schimb un factor declanşator semnificativ, explicând astfel, de ce migrena este de trei ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi. Alţi factori implicaţi ar fi: insomnia, modificările presiunii atmosferice, foamea. Există argumente care pledează pentru migrenă ca o boală progresivă prin acumulare de leziuni secundare: decelarea leziunilor subclinice prin IRM în cortexul temporo-parietal al pacienţiilor cu migrenă; apariţia de leziuni multiple în substanţa albă a emisferelor cerebrale decelabile prin IRM; apariţia unui focar de activitate metabolică crescută la examenul PET în trunchiul cerebral care rămâne activ şi după dispariţia durerii; depunerea de fier hematic în substanţa cenuşie periapeductală.
Sursa: www.labinfo.ro
