Turiştii care îşi fac concediul prin ţări străine trebuie să ia în calcul şi riscurile pentru sănătate cu care se pot confrunta acolo, scrie ziarul german Frankfurter Rundschau. În 1520, Albrecht Duerer a făcut o călătorie de la Nuernberg în Olanda, pe atunci o aventură lungă şi neobişnuită. În timpul drumului el a contractat malarie iar splina i s-a
mărit. Departe de Germania, el şi-a făcut un autoportret al părţii superioare a corpului, dezgolite, scriind o scrisoare medicului său personal, indicând locul durerii ca fiind acela unde se află pata galbenă, pe care el o arată cu degetul în autoportret. Iarna trecută, medicii spanioli de la clinica din Murcia (sudul Spaniei) nu-şi puteau crede ochilor de mirare atunci cânt timp de trei săptămâni s-au prezentat la ei mai multe zeci de tineri cu modificări cutanate însoţite de prurit (mâncărime). Toţi aceştia petrecuseră câteva săptămâni în Cuba iar rezultatul examenului medical a fost cât se poate de clar: scabie (râie). Întrebaţi, turiştii, în majoritate tineri, au recunoscut că au avut pe insulă partide de sex cu localnicele. Ceea ce-l leagă pe artistul german Duerer de tinerii spanioli este un singur lucru: toţi au mers într-o ţară străină şi nu au fost informaţi suficient legat de problemele de sănătate.
Circa 80 de milioane de oameni părăsesc anual pentru câteva săptămâni ţările lor superindustrializate şi se îndreaptă către destinaţii de vacanţă mai mult sau mai puţin exotice, cu standarde de igienă relativ scăzute. Fiecare a patra din aceste persoane prezintă la un moment dat, pe parcursul concediului său în ţara respectivă, simptome de boală sau stare de rău, deşi doar circa o jumătate din ei cer sfatul medicului înainte de a purcede la drum.
Cinci la sută din cei care pleacă în concedii se duc la consultul medical abia după ce se întorc, fiind de facto bolnavi.
Printre cei care călătoresc în Turcia sau Tunisia fiecare al patrulea se prezintă la medic. În Portugalia, rata de îmbolnăviri era de 12 la sută iar în Spania şi Italia de patru respectiv cinci la sută. Chiar dacă nu se ştie exact de câte ori problemele de sănătate au o etiologie infecţioasă, experţii sunt de părere că în majoritatea cazurilor responsabilitatea pentru starea de rău şi odihna obligatorie la pat o au agenţii patogeni. De multe ori se uită că riscul de infecţie începe sau se sfârşeşte odată cu zborul cu avionul. Cei mai mulţi pasageri pleacă de la ideea că mâncarea servită la bordul avionului este preparată după aceleaşi standarde de igienă ca şi în Germania, părere care se dovedeşte eronată, aşa cum au demonstrat cercetătorii britanici, conform cărora bucătăria de la bord se află frecvent la originea unor boli ale tractului digestiv.
Riscul unei îmbolnăviri de diaree la destinaţia de vacanţă depinde foarte mult de regiune şi mai puţin de tipul de călătorie. În cazul unui concediu de două săptămâni în Kenia sau India, 60 la sută dintre turişti se aleg cu o infecţie a tractului digestiv (stomac sau intestin). Chiar şi în cazul călătoriilor în Africa de Nord sau Turcia, doi din zece turişti trec prin neplăcuta experienţă a găsirii urgente a unei toalete. În Europa de Sud, riscul contractării unei gastroenterite de călătorie este de zece la sută. Vaccinuri contra microorganismelor cauzatoare de diaree, cu excepţia vaccinurilor contra holerei sau tifosului, nu sunt deocamdată disponibile. Experţii în medicina de călătorie au făcut acum câţiva ani observaţia conform căreia, persoanele vaccinate contra holerei se îmbolnăveau mai rar de gastroenterită, infecţie provocată de varianta Etec (Enterotoxicogenic Escherichia Colli) a bacteriei intestinale Escherichia Colli, responsabilă, în funcţie de regiune, de 50 până la 70 la sută din infecţiie acute ale tractului digestiv. Efectul secundar pare să aibă o legătură cu o particularitate a vaccinului antiholeric, care induce în mucoasa intestinală formarea de anticorpi, aceştia la rândul lor neutralizând enterotoxina produsă de vibrionii holerici. Dat fiind că structura şi funcţia bacteriilor cauzatoare de holeră şi cea a majorităţii variantelor Etec sunt asemănătoare, se pare că anticorpii formaţi în urma vaccinării capătă o funcţie de apărare dublă, aceştia neutralizând şi toxinele produse de bacteriile de Escherichia Colli. Din acest motiv, experţii recomandă anumitor turişti să-şi facă un vaccin antiholeric, chiar dacă ţara de destinaţie este una în care nu se înregistrează cazuri de holeră./Rompres/
Responsabili pentru bolile contractate în timpul călătoriei sunt şi insectele, detalii suplimentare fiind publicate într-un articol viitor.
