Dacă până de curând marile epidemii erau considerate un flagel al omenirii, care secera pe cei mai mulţi pământeni, mai nou bolile civilizaţiei sunt cele care domină statisticile legate de decese, aşa cum reiese dintr-un raport al OMS. Concluzia la care a ajuns raportul anual al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este rezultatul
prelucrării cu metode statistice moderne a datelor existente în materie. Potrivit raportului, există mai puţine motive de temere faţă de aşa de mult vehiculatele epidemii globale, cauzate de superviruşi precum SARS sau virusul gripei aviare, cât mai degrabă faţă de aşa numitele boli tipice şi necontagioase ale civilizaţiei sau ale bunăstării, cum mai sunt ele numite. Potrivit calculelor efectuate de OMS, în anul 2030 bolile cardiovasculare se vor afla în topul celor 20 de cauze principale ale mortalităţii, ele urmând să ia amploare în ţările în curs de dezvoltare şi mai ales în cele nou industrializate. În aceste ţări se duce acum o luptă mai ales contra unor boli contagioase şi cu răspândire rapidă precum SIDA, malaria sau tuberculoza, acestor măsuri datorându-li-se faptul că de cinci până la zece ori mai mulţi copii îşi pot efectua somnul sub nişte plase tratate cu insecticid, care îi protejează de vectorul malariei, femela de ţânţar anofel. Inclusiv infecţiile cu SIDA au înregistrat creşteri mai puţin spectaculoase decât se aştepta, OMS aşteptându-se ca numărul de cazuri letale provocate de virusul HIV să se înjumătăţească.
În multe din ţările afectate de bolile cardiovasculare însă, puţini au fost aceia care s-au gândit la o combatere a acestora la nivel de stat, tinerii din India, Africa de Sud sau Brazilia fiind afectaţi de acest tip de boli de circa de două ori mai mult decât cei de aceeaşi vârstă cu ei din SUA. Pierderile evidente în ce priveşte productivitatea şi capacitatea forţei de muncă pot pune astfel în pericol progresul economic, în cazul în care se perpetuează acest trend. Prin ameliorarea condiţiilor de viaţă, bolile infecţioase au fost detronate drept cauze frecvente de deces. În a doua jumătate a secolului XIX, încă se murea pe capete de tuberculoză la Berlin, arăta epidemiologul Anne Starker de la Institutul Koch din Berlin.
Actualmente însă, bolile necontagioase iau proporţii inclusiv în ţările sărace, ceea ce face necesare măsuri urgente de prevenire, care să se orienteze în funcţie de etiologia bolii, în ţările dezvoltate aceasta fiind reprezentată aşa cum bine se ştie de consumul de tutun, mişcarea insuficientă şi alimentaţia deficitară. Dintre cele 300 de milioane de supraponderali din întreaga lume, o treime trăieşte deja în ţările nou industrializate, chiar şi în Ghana (stat din vestul Africii) 40 la sută din locuitori fiind cotaţi drept prea obezi. Potrivit experţilor, o alimentaţie sănătoasă, programele de fitness şi reducerea consumului de tutun ar putea salva mai multe vieţi decât o fac plasele antimalarie. Pare simplu şi logic dar toate acestea necesită, în realitate, o schimbare radicală a stilului de viaţă la marile grupuri de populaţie, OMS-ul avertizând asupra pericolului transformării obezităţii într-o maladie a secolului XXI. /Rompres/
