Falsele credinţe provenite din false percepţii sunt în continuare foarte răspândite, chiar şi în această eră de apogeu a circulaţiei informaţiei. Conform unui sondaj recent, nu mai puţin de 18% dintre americani continuă să creadă că Soarele se învârte în jurul Pământului, iar conform unui alt sondaj, 10% dintre americani cred că senatorul
Barack Obama, candidatul democrat la preşedinţia americii şi creştin de religie, ar fi de fapt musulman. Staful de campanie al senatorului Obama a creat un site de internet pentru a dezminţi astfel de informaţii, însă această acţiune ar putea fi mult mai dificilă decât pare la prima vedere pentru că există un fel special în care creierul nostru înmagazinează informaţii şi prin care ne poate înşela.Aceste concluzii constituie rezultatul unor studii realizate de Sam Wang, profesor de biologie şi neurologie la Universitatea Princeton alături de Sandra Aamodt, fost redactor şef al revistei Nature Neuroscience. Cei doi şi-au prezentat rezultatele studiilor în cartea "Welcome to Your Brain: Why You Lose Your Car Keys but Never Forget How to Drive and Other Puzzles of Everyday Life". (Bine ai venit în creierul tău: Din ce motiv îţi poţi pierde cheile de la maşină dar nu uiţi niciodată cum să o conduci şi alte mistere ale vieţii de zi cu zi).
Creierul nu doar adună şi stochează informaţii în felul în care funcţionează spre exemplu hard-ul unui calculator. Creierul înmagazinează informaţii în primă instanţă în regiunea hipocampusului. Această informaţie nu rămâne în această regiune a creierului. ori de câte ori ne reamintim această informaţie, ea este rescrisă şi reînmagazinată. În acest proces informaţia este şi reprocesată. În timp, aceste informaţii sunt transferate astfel către cortexul cerebral şi este despărţită de contextul în care a fost iniţial dobândită. Spre exemplu, îţi poţi aminti că statul California are capitala la Sacramento, dar nu-ţi mai aminteşti contextul în care ai dobândit această informaţie.
Acest fenomen cunoscut sub numele de "amnezia sursei", ne poate face să uităm dacă o anumită informaţie este adevărată sau falsă. Odată cu trecerea timpului această amnezie se accentuează şi astfel o informaţie falsă dintr-o sursă lipsită la credibilitate, începe să capete credibilitate de-a lungul perioadei necesare reprocesării sale şi mutării acesteia din hipotalamus în cortexul cerebral. Atunci când sursa acestei informaţii este uitată, mesajul şi implicaţiile sale devin mai puternice. Acest fapt este folosit de multe ori în campanii electorale. Chiar dacă nu cunosc elementele de neurologie implicate în explicarea fenomenului "amnezia sursei", strategii de campanie se folosesc de acest efect pentru a răspândi zvonuri împotriva contracandidaţilor.
Într-un studiu, un grup de studenţi de la Stanford a fost expus în mod repetat la informaţia că băutura Coca-Cola ar fi un diluant de vopsea foarte eficient. Studenţii care au primit această informaţie de cinci ori au fost cu 30% mai înclinaţi să o atribuie unei surse credibile decât studenţii care au primit informaţia aceasta de doar două ori.
Într-un alt studiu, 48 de studenţi, dintre care jumătate consideră că aplicarea pedepsei capitale este o măsură necesară, iar cealaltă jumătate se opune execuţiilor, au primit două tipuri de dovezi - un tip care susţine eficienţa aplicării pedepsei capitale în ceea ce priveşte scăderea criminalităţii şi respectiv un tip de dovezi care susţine că executarea criminalilor nu duce la scăderea infracţionalităţii. Ambele grupuri de studenţi s-au lăsat convinse de informaţia care nu le contrazicea poziţia lor iniţială.
Psihologii susţin că legendele circulă de la o generaţie la alta pentru că ating o coardă sensibilă, emoţională. În acelaşi fel, ideile se pot răspândi prin selecţie emoţională şi nu pe baze factuale, persistând astfel de "mituri" despre Coca-Cola sau despre candidatul democrat la preşedinţie Barack Obama./Rompres/
